Guvernul își menține anumite rezerve privind Legea dării în plată, adoptată miercuri de Parlament, cu toate că au fost făcuți anumiți pași pentru întărirea caracterului social al legii, prin eliminarea programului Prima Casă și introducerea plafonului de 250.000 de euro.
Piața valutară n-a reacționat după ce Parlamentul a adoptat legea dării în plată, deși cotațiile sunt date de tranzacțiile între dealerii băncilor comerciale, instituții care au avertizat că această lege introduce pericole în sistem, iar Banca Națională consideră că legea generează risc sistemic sever. ING consideră că efectele asupra leului se vor vedea abia după ce legea intră în vigoare, deși dă șanse ca 60% acest lucru să nu se întâmple, cel puțin nu în forma curentă.
Camera Deputaților a adoptat legea dării în plată, unul dintre cele mai dezbătute proiecte legislative din ultimii ani. Legea lasă debitorilor opțiunea de a ieși din contractele de credit ipotecar, fără penalități, dacă lasă băncii locuința. Modificată la comisii, legea a primit 207 voturi pentru, în timp ce un deputat s-a abținut și unul a votat împotrivă.
Legea dării în plată a trecut fără nicio obiecție prin dezbaterile generale din plenul Camerei Deputaților, după ce toți liderii partidelor politice și-au exprimat sprijinul. Legea merge la votul final al plenului, așteptat după ora 13. Camera Deputaților este decizională.
BNR a uimit pe mulți atunci când a anunțat că, pentru prima oară, a identificat un risc sistemic sever la adresa stabilității financiare, care vine tocmai din legislația pregătită de Parlament care vizează băncile, îndeosebi darea în plată. Economiștii cu înclinații libertariene spun că tocmai banca centrală este cel mai mare generator de risc sistemic, iar tentativa de a identifica și zdrobi aceste riscuri de către un Comitet al Înțelepților e un lucru de care “socialiștii ar fi mândri”.
După ce ani de zile s-au opus unei legi a insolvenței persoanelor fizice, bancherii salută acum decizia unei comisii parlamentare care ar putea pune în vigoare mai repede legea. Băncile spun că insolvența personală este o alternativă mai bună pentru debitor la darea în plată.
Oficialii Băncii Naționale a României revin cu avertismente privind implicațiile pe care legea dării în plată le poate avea asupra sistemului bancar. După ce Nicolae Cinteză, șeful Direcției de Supraveghere, anunța anul trecut că pe scenariile BNR există riscul ca o bancă să dea faliment din cauza debitorilor care vor lăsa cheile caselor, în schimbul stingerii creditelor, Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate revine cu același avertisment: darea în plată nu crează pierderi mari la nivelul sistemului, dar sunt neuniforme și o bancă va avea nevoie de o majorare substanțială de capital pentru a face față pierderii.
Cadrul legislativ incert generează risc sistemic sever la nivelul sistemului financiar-bancar, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, care a dat ca exemplu negativ legea privind darea în plată. Brexit este un alt risc nou.
BCR a solicitat Ministerului Finanțelor suplimentarea plafonului pentru programul Prima Casă, în condițiile în care are 2.000 de clienți cu dosare pe lista de așteptare, iar sumele alocate în 2016 au fost complet epuizate, a arătat Sergiu Manea, președintele executiv al băncii.
Reprezentanții Băncii Naționale și cei ai băncilor comerciale nu au apucat să vorbească prea mult la ședința Comisiei Juridice din Camera Deputaților în care a fost votat raportul la legea dării în plată. Înțelegerile dintre PSD și PNL au atins, însă, punctele esențiale ridicate de BNR: Prima Casă nu intră în lege, iar creditele care pot fi închise prin cedarea locuinței au fost limitate la maximum 250.000 de euro. Bogdan Olteanu, fost președinte al Senatului și actual viceguvernator al BNR, spune că o parte din doleanțele băncii centrale au fost rezolvate, dar altele nu.
Comisia a votat ca programul Prima Casă să fie exclus din legea dării în plată. Totodată, parlamentarii au votat și pentru majorarea plafonului legii la 250.000 de euro, de la 150.000 de euro, și pentru includerea creditelor de consum cu ipotecă și a celor contractate cu scopul de a construi o locuință.
Comisia Juridică din Camera Deputaților votează astăzi raportul privind legea dării în plată. Înainte de ședință, PSD și PNL au ajuns la un acord care vizează mai multe modificări la textul votat de Senat, printre care și excluderea programului Prima Casă.
Garanti Bank România crește la 40% avansul la creditele imobiliare și de consum cu ipotecă în euro, dar păstrează aceleași condiții de avans pentru împrumuturile în lei, anunță banca într-un comunicat.
Legea dării în plată și problematica debitorilor în restriște poate fi mai bine înțeleasă printr-o încercare de parcurgere a etapelor falimentului personal din America.
Inițiatorul legii dării în plată a solicitat Băncii Naționale un studiu de impact privind incidența creditelor neperformante în cazul în care indicele de dobândă ROBOR ar ajunge la 5% sau peste acest reper. Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a răspuns ce se întâmplă în cazul unei majorări cu două puncte procentuale. Pentru eventualitatea atingerii pragului menționat, deputatul Daniel Zamfir așteaptă cifre din partea băncii centrale la reîntrunirea Comisiei juridice a Camerei de marți.
Deputații juriști nu au reușit să intre de azi în dezbaterile asupra textului legii dării în plată, trimisă la reexaminare de Președinție. Dezbaterile pe amendamente se vor purta marți, 5 aprilie.
Banca Națională a României estimează la 2,8 miliarde de lei pierderile băncilor ca urmare a aplicării legii dării în plată, a declarat viceguvernatorul Liviu Voinea, în fața deputaților de la Comisia Juridică, care discută raportul de fond.
Ioan Cupșa, vicepreședinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, spune că că legea dării în plată se adresează problemei îndatorării excesive rezultate din lăcomia și nesăbuința băncilor, supravegherea deficitară a BNR și pasivitatea societății.
Prioritatea numărul unu a Parlamentului ar trebui să fie excluderea creditelor Prima Casă de la aplicarea legii dării în plată, a declarat viceguvernatorul Liviu Voinea, în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică privind forma finală a legii.
Comisia juridică din Camera Deputaților discută joi legea privind darea în plată, și sunt așteptate mai multe amendamente, printre care și excluderea programului Prima Casă și a creditelor de consum cu ipotecă. Această variantă lasă fără acoperire peste 19.000 de debitori cu restanțe la creditele de consum cu ipotecă, cele mai proaste credite cu garanții pentru bănci, din rândul celor contractate de persoane fizice.
Băncile comerciale nu sunt de acord cu Legea privind darea în plată nici în cea mai recentă variantă discutată de reprezentanții partidelor parlamentare, respectiv cu aplicarea unui plafon de 250.000 de euro și excluderea programului Prima Casă, atât timp cât se aplică și contractelor în derulare.
Nu pentru că este “Un program bun distrus de o lege proastă”. Nici pentru că dispariția sa este principalul motiv pentru care “Legea dării în plată dăunează grav României”. Nici pentru alte argumente ale apocalipsei imobiliare și demografice, prevestite de bancheri într-o reclamă recentă, care a fost distribuită în întreaga presă, inclusiv pe acest site, către un public căruia, probabil, i-au fost mult subestimate capacitățile intelectuale.
Proiectul legii privind darea în plată va intra în dezbaterea comisiei juridice a Camerei Deputaților pe 31 martie și la votul final pe 6 aprilie, iar parlamentarii PSD, care pot impune forma finală a unui proiect de lege, vor susține majorarea plafonului privind creditele de las 150.000 de euro la 250.000 de euro, fără afectarea programului "Prima Casă", potrivit deputatului Cătălin Zamfir, inițiatorul proiectului.
Deputații juriști vor discuta legea dării în plată joia viitoare. Comisia Juridică este responsabilă cu întocmirea raportului, iar plenul Camerei Deputaților va da votul final. Legea e în procedură de reexaminare, și a fost deja amendată de Senat, după criticile Președinției, dar și ale Băncii Naționale și ale bancherilor. Principalele partide politice, PSD și PNL, vor să aducă și mai multe modificări.
Legea dării în plată nu își atinge scopul inițial, acela de a-i ajuta pe cei care se află în imposibilitatea de a-și mai achita creditul, ci mai degrabă este una ”populistă”, consideră Ion Cătuțoiu, CEO al dezvoltatorului imobiliar Volumetric.