Ministerul Finanțelor a mandatat mai multe bănci mari din afara țării să pregătească o ieșire pe piețele externe în următoarea perioadă. Finanțele vor să se împrumute prin vânzarea de obligațiuni în euro către investitorii mari din străinătate, după ce în luna ianuarie au avut dificultăți mari să se împrumute de pe piața internă.
Cele 2 acțiuni bancare lichide de la cota Bursei de Valori București au aprecieri de 6-9%, în măsura în care investitori prefigurează înțelegeri între guvernanți și sistemul bancar privind taxa pe activele bancare. Stresul rămâne pe leu.
Finanțarea statului prin împrumuturile lunare de la băncile din România nu reprezintă acum o prioritate pentru Guvern, în contextul în care Finanțele vor să împrumute în februarie printr-o emisiune de titluri de stat direct de la populație și să iasă pe piețele externe cu eurobonduri după aprobarea proiectului de buget pentru 2019 și publicarea situației veniturilor la buget pentru luna ianuarie, a declarat consilierul guvernamental Darius Vâlcov într-un interviu acordat Bloomberg.
Guvernul vrea să majoreze semnificativ capitalul social al băncii de stat CEC Bank, cu 940 milioane lei, prevede proiectul legii bugetului de stat pe 2019, măsură anunțată încă de anul trecut drept posibilă de către consilierul economic al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, în contextul în care de anul acesta a fost introdusă așa-numita "taxă de lăcomie" pe activele bancare, indexată la nivelul indicelui ROBOR.
La BVB am consemnat cea de-a 4-a sesiune consecutivă de scăderi, în care lait-motivul este aversiunea față de acțiunile bancare. Indicele reprezentativ BET este pe buza unei prăpastii. Vor fi atacate noi minime?
Fiscul va primi de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) liste cu firme și domenii cu risc fiscal pe care va trebui să le controleze, urmând ca modalitatea de preluare și stabilirea acțiunilor de control să fie realizate de ANAF, dar cu comunicarea către CNSP a motivelor pentru care, eventual, unele dintre propunerile Comisiei nu au fost preluate, stabilește un acord semnat de Fisc cu CNSP, document pe care Profit.ro îl prezintă în acest articol. Astfel, ANAF, condusă de la începutul lunii ianuarie de Mihaela Triculescu, susținută pentru această funcție, potrivit presei, de consilierul guvernamental Darius Vâlcov, va urma obiective de control trasate de Comisia de Prognoză și va da explicații acesteia când nu le respectă. Comisia de Prognoză este în subordinea Secretariatului General al Guvernului, unde unul dintre principalii lideri decizionali este consilierul economic al premierului, Darius Vâlcov.
Indicii principali de la Bursa de Valori București au pierdut 2 treimi de procent, într-o zi cu scăderi de 3-4% pe acțiunile bancare. Declinul pe acest sector a fost precipitat de anunțul Consiliului Concurenței privind declanșarea unei anchete privind manipularea indicelui de dobândă ROBOR. Cu excepția activității de tranzacționare pe acțiunile instituțiilor de credit, volumele au fost foarte slabe, mai mici de 5 milioane de euro.
Consilierul pe probleme economice al prim-ministrului, Darius Vâlcov, spune că nu deține conturi la bănci, motiv pentru care încasează salariul de la Guvern în bani cash, și nici carduri bancare. Întrebat cum rezervă anumite servicii care presupun deținerea unui astfel de card, Vâlcov a spus că apelează la prietena sa.
Atât autoritățile din Polonia, cât și cele din Ungaria, au solicitat și au primit, înainte de adoptare, avize BCE asupra actelor normative prin care au instituit la rândul lor taxe pe activele băncilor, în 2016 și 2010. BCE se poate sesiza și din oficiu și poate emite avize consultative asupra proiectelor de reglementare care intră în atribuțiile sale fără să fie consultată în prealabil de autoritățile naționale din UE, așa cum s-a întâmplat în decembrie 2015 cu draftul Legii românești a dării în plată, care la momentul emiterii avizului fusese deja adoptat de Camera Deputaților și aștepta promulgarea.
Senatorul liberal Florin Cîțu susține că a fost informat de surse din Ministerului Finanțelor Publice că datele execuției bugetare prezentate de Guvern nu sunt reale, iar Executivul încearcă ”măsluirea” aceste date pentru ca România să poată raporta un deficit sub 3% din PIB.
Guvernul a decis să plafoneze prețul la producători al gazelor naturale nu doar pentru a-i proteja pe consumatorii finali de scumpiri, ci și pentru a-i feri pe furnizorii de gaze, cei care cumpără de la producători, de pierderi care le-ar afecta situațiile financiare și capacitatea lor de a asigura aprovizionarea clienților, se arată în preambulul recentei OUG adoptate de Guvern, motivare care nu apare în varianta inițială a proiectului de ordonanță.
Dacă intenția Guvernului este de a face în așa fel încât măcar o parte din încasările ANRE generate de impozitul de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice să ajungă totuși la bugetul de stat, se pune întrebarea cum va reuși Executivul să reglementeze acest lucru fără să încalce legislația națională și europeană, care stipulează limpede independența, inclusiv financiară, a Autorității.
Guvernul a aprobat plafonarea până în primăvara lui 2022 a prețului de vânzare al gazelor naturale din producția internă de la producători la furnizori, urmând să se aplice plafoane diferite în funcție de tipul de consumator final al acestor gaze, casnic sau industrial, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov după ședința de Guvern în care s-a adoptat OUG ce conține această măsură.
Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, spune că taxa pe activele bancare nu este de natură să gonească băncile care oricum fac bani frumoși în România. Chiar și în acest caz, statul este dispus să capitalizeze „extrem de mult” Eximbank și CEC pentru a susține creditarea.
Taxarea progresivă a activelor bancare a fost concepută pentru a împiedica o escaladare a indicelui de dobândă ROBOR pe care autorii actului normativ o suspectează a fi artificială, rezultantă a unor practici de cartel între bănci. „A existat tot timpul această suspiciune”, spune Darius Vâlcov, unul dintre cei care se află în spatele proiectului.
Consilierul economic al primului ministru Viorica Dăncilă a declarat, după picajul de 11% al bursei de ieri, că fluctuațiile normale. Încrezător că piața va reveni chiar și în 2-3 săptămâni, el a recomandat investitorilor să cumpere acțiunile care s-au ieftinit.
Informațiile contradictorii și amânarea unei rezoluții privind fondurile de pensii de la Pilonul II, fluctuațiile majore induse de proiectul privind plafonarea prețului gazelor naturale și furtuna declarațiilor privind Digi Communications au lăsat urme pe bursă. Actorii din piață vorbesc despre „pagubele colaterale” și încearcă să le digere, dar vor pe cât posibil ca factorii de incertitudini să fie eliminați. „Ne dorim o piață în care zgomotul politic să fie din ce în ce mai mic”, spune Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori București.
Acțiunile Digi au coborât cu aproape 1 procent și se află la minimele de la listare, cu 31% sub prețul ofertei publice din mai 2017.
După ce consilierul premierului, Darius Vâlcov, a făcut declarații grave la adresa companiei Digi Communications, listată de 15 luni la BVB, denumind „acțiuni toxice” titlurile operatorului telecom, Asociația Brokerilor atrage atenția asupra faptului că astfel de afirmații pot avea influență asupra prețurilor acțiunilor, cu efecte negative în ceea ce privește protecția investitorilor și buna funcționare a pieței.
Într-o intervenție publică în care a solicitat o investigație a supraveghetorilor piețelor financiare nebancare legate de plasamentele fondurilor de pensii în acțiunile companiei Digi Communications, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a inserat informația eronată potrivit căreia societatea care deține operatorul telecom RCS&RDS ar fi pe capitaluri negative. În realitate, activele de 1,51 miliarde euro sunt mai mari decât datoriile totale de 1,36 miliarde euro, iar acest raport a tins să se amelioreze de la listare până în prezent.
Fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov și actual consilier economic al premierului, spune că „oricât de mult ar țipa” ambasade europene sau haștagiști, ar fi o cruzime și o nebunie ca România să încaseze mai puțin de 10% din veniturile rezultate din exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră.
Darius Vâlcov, consilier economic al premierului, extrapolează diferențialul de încasări pozitiv recent rezultat din schimbarea prețului de referință la gazele naturale de către ANRM și afirmă că statul român a pierdut 2 miliarde dolari, în detrimentul companiilor producătoare doar pentru că nu a fost actualizat prețul la reperul de piață.
Darius Vâlcov, consilier economic al premierului, a anunțat că este în lucru în cadrul Guvernului un proiect de ordonanță cu privire la înăsprirea legislației pentru intrarea în insolvență.
Guvernul poate introduce o politică de control al prețurilor la gaze naturale, prin care acestea să scadă cu 20%, a anunțat consilierul prim-ministrului, Darius Vâlcov, în condițiile în care, potrivit calculelor sale, din 2013, gazele s-au scumpit cu 75%, iar principalii producători interni, OMV Petrom și Romgaz, au "marje de profit de 300%".