Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi dobânda de politică monetară pentru a opta oară la rând. Aceasta ar putea fi penultima majorare din acest ciclu fără precedent de înăsprire monetară, consideră analiștii citați de Bloomberg.
Oficialii Rezervei Federale și-au întrerupt seria de majorări ale ratelor de dobândă, dar estimează costuri de împrumut mai mari decât anterior, din cauza inflației surprinzător de persistente și rezistenței pieței muncii.
Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut neschimbată dobânda de referință, conform așteptărilor, dar a indicat că va relua înăsprirea monetară în cazul apariției unor “riscuri” care ar putea împiedica atingerea obiectivelor privind inflația.
Dobânzile plătite de bănci pentru depozitele în lei atrase de la clientelă s-au redus din nou în aprilie, pe fondul excesului de lichiditate din sectorul bancar. În același timp însă, băncile au scumpit din nou creditele ipotecare, mai ales pe cele noi. Costurile firmelor aferente împrumuturilor în lei au scăzut, dar au crescut cele cu creditele în valută. Cotațiile ROBOR la 3 luni au continuat să scadă în trimestrul al doilea din acest an, în timp ce IRCC cel mai probabil va rămâne neschimbat.
Excedentul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu banca centrală a scăzut ușor în mai, dar rămâne la al doilea cel mai ridicat nivel istoric. Cotațiile ROBOR la 3 și 6 luni au continuat să scadă, în timp ce media la tranzacțiile interbancare a rămas înfiptă la nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit.
Rata șomajului în Marea Britanie a crescut și există noi indicii ale presiunilor inflaționiste pe piața forței de muncă, arată datele publicate de Oficiul Național de Statistică (ONS), ceea ce sugerează că Banca Angliei ar putea renunța la majorarea dobânzilor, transmit BBC și Reuters.
Evoluțiile privind prețul creditelor la începutul primăverii arată că suntem aproape de punctul de inflexiune în ceea ce privește costul creditelor în lei, în condițiile în care excesul record de lichiditate din piață a tras în jos referințele interbancare. Dobânzile la creditele ipotecare în sold au rămas practic nemodificate în așteptarea actualizării IRCC de la 1 aprilie, în timp ce împrumuturile noi s-au scumpit. Creditele pentru firme în lei s-au ieftinit, în timp ce dobânzile la valută au luat-o în sus. Cu exces de fonduri în piață, băncile au continuată să scadă dobânzile la depozitele noi.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că începe să creadă că nivelul actual al ratei cheie, stabilit în ianuarie la 7%, este limita de sus pentru acest an, în condițiile în care banca centrală vede inflația în scădere la 7,1% în decembrie. Pe de altă parte, Isărescu spune că băncii centrale nu-i face plăcere să vadă un exces de lichiditate atât de ridicat în sectorul bancar și că acesta este generat de intrări de capitaluri.
Banca Angliei a majorat rata dobânzii de politică monetară cu un sfert de punct procentual la 4,5%, avertizând că nu își va atinge ținta de inflație până în 2025.
Banca Națională a României a menținut neschimbată dobânda de politica monetară, în liniile cu așteptările analiștilor. BNR menționează din nou politica fiscală ca sursă ridicată de risc și incertitudine, în contextul execuției bugetare din primul trimestru care arată un deficit peste așteptări.
Banca Centrală Europeană (BCE) e probabil aproape de ultima etapă a ciclului său istoric de majorare a ratelor dobânzilor, potrivit lui Joachim Nagel, membru al Consiliului guvernatorilor.
Analiștii cred că și la ședința de politică monetară de azi BNR o să mențină neschimbată rata cheie la nivelul de 7% pe an. Foarte așteptat este raportul de inflație ce urmează să fie publicat ulterior și în care BNR va arăta noua prognoză.
Excesul de bani din sistemul bancar a atins un nou nivel record în aprilie, pentru a doua lună la rând, ceea ce a contribuit la o scădere suplimentară a dobânzilor din piața interbancară. Guvernul ar putea fi responsabil de creșterea excesului de lei prin cheltuirea valutei agonisite la BNR.
Acțiunile americane au scăzut miercuri, după ce Rezerva Federală (Fed) a majorat dobânda cheie cu 25 de puncte de bază, a zece majorare consecutivă.
Gospodăriile din România au cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană pentru creditele ipotecare în soldul băncilor, de circa patru ori mai mari decât cele plătite de consumatorii din zona euro. Românii au plătit, istoric, dobânzi mai mari decât ceilalți europeni. În ultimul an și jumătate însă, dobânzile au explodat.
Inflația CORE din zona euro a scăzut pentru prima dată în ultimele 10 luni, ceea ar putea încuraja Banca Centrală Europeană să încetinească ritmul majorărilor de dobânzi, în cursul acestei săptămâni, după cea mai agresivă campanie de majorare a ratei dobânzii din istoria sa.
Banca Națională a României menționează execuția bugetară de la începutul anului printre riscurile la adresa situației macroeconomice, în condițiile creșterii abrupte a deficitului fiscal. Banca se așteaptă, la fel ca cei mai mulți analiști, la încetinirea creșterii economice, deși vede presiuni în continuare în piața muncii pe creșterea salariilor. Cursul de schimb este amenințat de deficitul extern și cel fiscal, dar și de mediul internațional, deși în ultima vreme leul a fost susținut de intrările de capital în căutare de randamente.
Băncile au scumpit creditele noi pentru populație la începutul lui 2023 la un nou maxim al ultimului deceniu. Cu scăderea cotațiilor ROBOR din ultimele luni și potențialul punct de inflexiune al IRCC, am putea fi aproape de vârful scumpirilor la credite – împrumuturile pentru firme s-au ieftinit din nou ușor. De cealaltă parte, dobânzile la depozitele noi au scăzut din nou, pentru a patra lună la rând, în condițiile în care băncile stau pe un munte de lichiditate.
Sistemul bancar și-a majorat cu un sfert excedentul de lichiditate în raport cu BNR în martie și a ajuns la un nou nivel record, ceea ce a determinat o nouă scădere a dobânzilor. BNR a cumpărat din nou titluri de stat, după o pauză de 9 luni.
Lira sterlină a depășit, marți, pragul de 1,25 dolari pentru prima dată în ultimele 10 luni, iar euro s-a apropiat de cel mai ridicat nivel din ultimul an față de moneda americană, care a slăbit ca răspuns la revizuirea așteptărilor privind deciziile de politică monetară.
Banca Națională a României a păstrat neschimbată politica monetară, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală vede riscuri mai mari de creștere prețurilor din penuria de legume la nivel european și din decizia cartelului OPEC de reducere a producției de petrol, în timp ce la riscurile economice se adaugă și efectele crizelor bancare din SUA și Elveția asupra piețelor emergente.
Banca Națională a României este așteptată să mențină neschimbate ratele de politică monetară în ședința ținută marți, 4 aprilie. Banca centrală ar putea adopta, însă, un ton mai strict ca urmare a deprecierii ușoare a leului din ultima săptămână, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piață.
Banca Națională a Elveției a majorat joi rata dobânzii de referință cu 50 de puncte de bază, aducând-o la 1,5%.
Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, promite sprijin pentru sistemul financiar dacă va fi necesar, dar spune că va menține, de asemenea, o abordare fermă privind prețurile de consum, despre care afirmă că nu au dat încă semne de temperare pe fondul recentelor turbulențe de pe piețele globale.
Chiar și cu tulburările din industria bancară și incertitudinile rezultate, Rezerva Federală va aproba probabil o creștere cu un sfert de punct procentual a dobânzii de politică monetară, săptămâna viitoare, potrivit prețurilor din piață și mai multor mulți experți de pe Wall Street.