Băncile au redus la cel mai redus nivel din ultimii trei ani dobânzile la depozite la începutul lui 2021, evoluție în răspăr față de cea a inflației, care a crescut peste așteptări. Rata medie de dobândă la creditele acordate firmelor a scăzut, de asemenea, în timp ce cea la împrumuturile noi acordate populației a crescut.
Banca Națională a României se așteaptă ca economia să recupereze pierderea de anul trecut cauzată de pandemia Covid-19 la jumătatea acestui an și trecerea la un excedent de cerere din trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă o dinamică mult mai bună decât cea anticipată anterior. Cererea mai mare din economie aduce și o presiuni pentru o inflație mai ridicată, dar care va fi temperată de un avans mai mic al consumului și ale salariilor.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, ca și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, precum și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an.
Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Lichiditatea din sistemul bancar a revenit pe un excedent net în ianuarie, pentru prima oară de la declanșarea pandemiei COVID-19. Excesul este unul important, de peste 8,3 miliarde de lei. Banca centrală a ținut miercuri și prima licitație de atragere depozite din piață în ultimele 11 luni.
Deprecierea leului față de euro se va accentua anul acesta comparativ cu 2020, iar Banca Națională a României (BNR) va opera o nouă tăiere a dobânzii cheie, până la nivelul de 1%, anticipează analiștii fintech-ului Ebury.
Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a lăsat dobânzile neschimbate, miercuri, anunțând și că va continua programul de suplimentare a lichidităților prin intermediul achiziției unor active în valoare de cel puțin 120 de miliarde de dolari pe lună, transmite CNBC.
Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda cheie cu încă 25 de puncte de bază, mutarea fiind posibilă chiar în acest trimestru, consideră analiștii grupului austriac Erste, proprietarul BCR
Banca centrală a venit cu cea de-a patra reducere a dobânzii cheie în mai puțin de un an și a ajuns cu rata la jumătate față de iarna trecută la 1,25% pe an. BNR argumentează că mișcarea, care nu era în scenariul principal al analiștilor, a venit pe fondul scăderii inflației, a unei stabilități a cursului de schimb, dar și a semnelor din partea Executivului că urmează o consolidare a finanțelor publice. De partea incertitudinilor sunt menționate riscurile din pandemia COVID-19 și prelungirea restricțiilor, dar și un impact asupra prețurilor din recenta liberalizare a pieței de energie electrică.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât reducerea dobânzii cheie de la 1,5% la 1,25% pe an, un nou minim istoric.
Rezerva Federală (Fed) a SUA va continua să sprijine economia prin achiziții masive de obligațiuni până când piața muncii și inflația anuală vor înregistra “progrese substanțiale” spre intervalurile țintite, potrivit deciziilor de politică monetară anunțate miercuri.
Situația lichidității s-a îmbunătățit considerabil în noiembrie după ce băncile au încasat de la guvern o sumă importantă pentru obligațiunile ajunse la maturitate. Deficitul de lichiditate a scăzut de la 3,4 miliarde de lei la circa 0,6 miliarde de lei și există perspective chiar pentru un excedent de lichiditate în decembrie. Dobânzile din piață au revenit și ele pe scădere în noiembrie și se plasează la cel mai redus nivel de după primăvara lui 2018.
Dobânda datorată de debitori precum și comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată, ca urmare a situației economice provocate de pandemia de coronavirus, nu se vor capitaliza la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare.
Firmele care vor utiliza mecanismul simplificat de eșalonare la plată, pe perioadă de până la 12 luni, vor plăti o dobândă de 0,01% pe zi, echivalentul a 3,65% pe an. Chiar dacă dobânda este redusă la jumătate față de cea prevăzută în general de legislația fiscală, de 0,02% pe zi, este mai ridicată raportat la costul la care se împrumută statul pe perioadă de 12 luni, de 2,53% pe an, inclusiv pentru a acoperi lipsa banilor neîncasați de la firme. Trebuie ținut cont că situația economică dificilă, mai ales în cazul unor sectoare, a fost determinată de măsurile de combatere a pandemiei de coronavirus luate de autorități.
Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a adâncit în octombrie, pentru prima oară după cinci luni de ameliorare continuă. Băncile au apelat mai ales la creditul Lombard de la banca centrală, în timp ce depunerile la facilitatea de depozit au ajuns la cel mai redus nivel din acest an.
Lira turcească s-a depreciat la un nivel minim record în fața dolarului joi, până la aproape 8 unități, după ce banca centrală a menținut dobânda-cheie neschimbată la ședința de politică monetară, contrar așteptărilor analiștilor.
Deficitul de lichiditate din sistemul bancar s-a redus de la 668 de milioane de lei în septembrie de la 3,7 miliarde de lei în august, astfel că lichiditatea a ajuns la cel mai bun nivel de după martie 2020. Banca centrală n-a mai cumpărat titluri de stat în septembrie, pentru prima oară în jumătate de an.
Dobânda la creditele noi în lei a revenit la nivelul din aprilie după o creștere în august. S-au scumpit toate împrumuturile noi, cele mai mari creșterii fiind în cazul firmelor, în timp ce dobânda la creditele ipotecare a crescut peste nivelul de la finele lui 2019. Pe de altă parte, reducerea dobânzii cheie s-a văzut în cazul dobânzilor la depozite, care au continuat să scadă și au ajuns la sub 1,7%, cel mai mic nivel de mai bine de doi ani.
Dobânda de referință pentru creditele acordate populației a fost actualizată cu întârzierea de un trimestru. Noua valoare a IRCC aplicabilă până la finele anului și la care se adaugă marja băncilor este de 2,17%, în scădere de la 2,41%. Din ianuarie urmează o nouă scădere la sub 2%.
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi să mențină nemodificată dobânda de politică monetară, la cel mai scăzut nivel din istorie, deși analiștii se așteaptă în viitor la noi măsuri de stimulare, în urma încetinirii redresării economiei și a aprecierii euro, transmite Reuters.
eMAG Seller Credit, program de finanțare lansat de eMAG în parteneriat cu Idea Bank în urmă cu un an, se extinde printr-o nouă rundă de finanțare în valoare totală de aproape 5 milioane de euro, cu dobândă zero și fără garanții, pentru antreprenorii prezenți în eMAG Marketplace, eligibili pentru acest tip de finanțare.
Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 1,75% la 1,5%, ceea ce reprezintă a treia tăiere a ratei de politică monetară de la debutul epidemiei COVID 19 și un nou minim istoric post-1989.
Deficitul net de lichiditate din sistemul bancar s-a redus de la 8,6 miliarde de lei în mai la 4,6 miliarde de lei în iunie. Banca Națională a României a redus cu două treimi achizițiile lunare de titluri de stat din piața secundară.
În cazul industriei auto nu vedem același sprijin ca la precedenta criză economică, în condițiile în care programele guvernelor țărilor mari au pus accentul pe mașini electrice sau hibride, iar în Europa Centrală și de Est doar Slovacia produce un model hibrid de Skoda, pune Bucșa.
Schema de garantare a creditelor pentru investiții și capital de lucru pentru companiile mari, similară cu Programul IMM Invest, va fi administrată de către Eximbank, potrivit unei ordonanțe de urgență discutate de Guvern în primă lectură.