Centrala electrică de la Brazi a OMV Petrom, care ar putea contribui la relaxarea presiunilor existente în prezent pe piața de electricitate din România, nu va fi pe deplin operațională decât la finalul trimestrului al treilea, când ar trebui să își utilizeze și restul de capacitate de producție (480 MW).
Piața spot a energiei electrice, piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM, a înregistrat luni, pentru energia furnizată marți, un record de participanți, 262 de companii care au introdus cel puțin o ofertă și au stabilit tranzacții, dar și un record de de volum tranzacționat pe perioada de vară, 76.398 MWh.
România și Ungaria au rămas și pe perioada weekend-ului statele europene cu cel mai ridicat preț la energia electrică tranzacționată pe piața spot, de peste 70 de euro/MWh, în pofida capacității sale de producție ridicate, România importând energie de la statele vecine, în special din Ungaria și Ucraina.
Prețurile ridicate la electricitate înregistrate în ultimele săptămâni pe piețele spot din Ungaria și România nu au întârziat să producă reacții populiste. Dacă în România unii furnizorii au solicitat Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) instituirea unei politici de control al prețurilor pe piața en-gros, oficialitățile maghiare susțin reglementarea în continuare de autoritățile naționale a prețurilor facturate către consumatorii finali (de pe piața retail).
Pe piața spot din România a fost înregistrat, joi, cel mai ridicat preț al energiei electrice din Europa, de 125 de euro/MWh. Singura țară în care a mai fost înregistrat un preț identic este Ungaria, cu care România este interconectată. Ministerul Energiei a mers la Consiliul Concurenței pentru posibile înțelegeri între producătorii de energie. Următoarea perioadă caniculară poate afecta producția de electricitate.
Canicula instalată în ultimele zile în Europa, în special în Europa de Sud, a generat o scumpire considerabilă a energiei electrice pe piețele spot din regiune. Dacă ieri, în România, între orele 17 și 21, pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) erau prețuri de 109,7 euro/MWh, pe piețele similare din Italia și Slovenia prețurile atingeau și 150 de euro/MWh.
Consumatorii casnici care au optat pentru un regim concurențial în primele luni ale anului, limitați ca număr, au obținut un preț mediu pe KWh mai redus decât prețul mediu de pe piața reglementată. Cei mai avantajați de trecerea în regim concurențial au fost însă clienții anumitor companii. Ce facturi au acum la plată și cu ce oferte au venit furnizorii sunt prezentate într-o analiză Profit.ro.
Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mic preț al energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu excepția Sofiei. În luna aprilie, prețul unui KWh se situa în capitala României de 11,1 eurocenți, în timp ce în capitala Bulgariei acesta era de 10,7 eurocenți.
Un nou război amenință piața energiei, pe jumătate liberalizată, pe jumătate reglementată, cel dintre producătorii și furnizorii (implicit distribuitorii) de energie electrică, după ce în prima parte a anului pe această piață s-au confruntat, cel puțin în declarații și în comisia de industrii a Camerei Deputaților, producătorii și distribuitorii de gaz pe tema liberalizării prețului la producători.
Postul public de televiziune urmează să încheie înțelegerea cu operatorul telecom RCS&RDS pentru furnizarea de energie electrică și se îndreaptă acum, din nou, spre piața liberalizată, având pregătit un contract pe 2 ani, de peste 1,2 milioane de euro.
OMV, principalul acționar al celei mai importante companii românești de petrol și gaze, OMV Petrom, va activa pe piața autohtonă de furnizare de energie electrică prin intermediul unei noi companii, OMV GAS MARKETING & TRADING GmbH, în urma radierii OMV Trading GmbH Viena Sucursala București, firma prin intermediul căreia a efectuat astfel de activități până în prezent.
Orice consumator responsabil compară diferitele prețuri existente pe piață ale unui produs comercializat de mai mulți furnizori, în cazul produselor alimentare existând chiar și oameni care sunt dispuși să străbată cartiere pentru a se aproviziona din piețe agroalimentare mai ieftine. Cu o singură excepție: cea a utilităților, în special a curentului electric, despre care marea majoritate a populației crede că este îndreptățită să beneficieze fără a efectua niciun efort de documentare și la un preț minim.
Prețul electricității pentru consumatorii casnici va crește cu până la 8% de la 1 iulie, în urma unei ședințe a Autorității Naționale de Reglementare a Energiei (ANRE).
Reprezentanți ai două companii prezente și pe piața românească, Enel și Mol, au fost aleși în fruntea a două importante asociații care se ocupă, printre altele, și cu lobby-ul pe lângă instituțiile europene, asociații care reprezintă interesele industriei de electricitate, respectiv de rafinare a petrolului.
Consumul de energie electrică din România a scăzut în primele patru luni din 2017 cu 3% față de aceeași perioadă din 2016, până la 18,57 terawatt-oră (TWh), pe fodul reducerii iluminatului public de către primării, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
România a înregistrat între a doua jumătate din 2015 și a doua jumătate din 2016 a patra mare scădere a prețurilor electricității pentru populație din UE, de 5,6%, scăderi mai mari fiind consemnate de Olanda, Cipru și Lituania, potrivit datelor publicate luni de biroul european de statistică Eurostat.
Prețurile mari înregistrate pe piața pentru ziua următoare din această iarnă, când au sărit până la 680 de lei pe MWh, au provocat falimentul a 5 furnizori, alți 2-3 aflându-se sub analiza Agenției Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei, a anunțat Ion Lungu, președinte al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică (AFER), director general CEZ Trade, la Profit Energy.forum.
Consumul de energie electrică din România a scăzut în primele trei luni din 2017 cu 0,3% față de aceeași perioadă din 2016, până la 14,29 terawatt-oră (TWh), deși după primele două luni se înregistra un avans de peste 2%, pe fodul reducerii iluminatului public de către primăriii și stagnării consumului populației și din companii, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
Autoritățile se confruntă cu o situație dificilă, în mod special în zona Moldovei, unde au fost înregistrate fenomene meteo severe și neobișnuite pentru această perioadă, iar situația înregistrată în 21 aprilie a fost mai gravă decât cea înregistrată în vârful din această iarnă, aproape 500 de localități rămânând fără alimentare cu energie electrică, a declarat sâmbătă ministrul Energiei, Toma Petcu, la finalul ședinței comandamentului din cadrul Dispeceratului Energetic Național.
Optzeci și opt de localități din patru județe ale Moldovei sunt în continuare fără energie electrică, unele de mai bine de 36 de ore, din cauza intemperiilor, în special a celor din cursul nopții de joi spre vineri. Peste jumătate din satele rămase fără curent sunt din județul Vaslui, unde au fost rupți peste 130 de stâlpi de medie și înaltă tensiune.
Marea Britanie se îndreaptă spre prima zi fără electricitate produsă din cărbune, după Revoluția Industrială de acum peste 100 de ani, potrivit operatorului National Grid, transmite Bloomberg.
Dacă lumea evolua după logica distribuitorilor, în prezent nici măcar nu am fi avut autostradă între A și B în condițiile în care aveam deja o cale ferată. Investiția în autostradă ar fi fost “prea scumpă”: călătorii și comercianții aveau la îndemână transportul feroviar. Iar cel mai bun exemplu de investiție “ineficientă” ar fi internetul: ce nevoie aveam de el, dacă mail-urile puteau fi distribuite de Poșta Română (că firmele de curierat privat ar fi fost “ineficiente” din start)?
Consumul de energie electrică din România a crescut în ianuarie cu 4,4% față de aceeași lună din 2016, până la 5,04 terawatt-oră (TWh), avansul fiind susținut doar de cererea mai mare a companiilor, arată datele publicate luni de Institutul Naționale de Statistică (INS).
Clienții non-casnici vor avea un nou motiv să fie extrem de atenți când aleg furnizorul de electricitate, în cazul falimentului acestuia putând achita un preț mult mai mare. Posibilitatea a fost introdusă într-un proiect de ordin al șefului ANRE, menit probabil a corecta unele situații neplăcute apărute după falimentul mai multor furnizori ca urmare a majorării prețului în ianuarie și februarie.
Guvernul a decis, la propunerea Ministerului Energiei, ca o cantitate suplimentară de apă din lacurile de acumulare ale hidrocentralelor să fie folosită pentru producerea de energie electrică. Executivul explică decizia prin diminuarea rezervelor de apă din lacurile de acumulare, cauzată de consumurile-record înregistrate în cursul lunii ianuarie 2017. Astfel, volumul de apă din lacurile de acumulare care poate fi folosit la producerea energiei electrice crește de la 25,8%, la 28,4%.