Rezultatele 1 - 25 din 56 pentru "energie pe carbune"

Guvernul intenționează să majoreze ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință, însă noua țintă avută în vedere de autoritățile de la București nu se ridică la nivelul dorit de Executivul de la Bruxelles.

RWE, cel mai mare producător de energie din Germania, va desființa până în 2030 aproximativ 6.000 de locuri de muncă, respectiv o treime din forța sa de muncă, în cadrul unui program de renunțare la cărbune ca sursă de energie, care va beneficia de fonduri guvernamentale de 2,6 miliarde de euro, transmite Reuters.

Ministerul Mediului vrea să majoreze cu 23% contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă încasate de către Administrația Națională "Apele Române" (ANAR), ceea ce ar constitui o lovitură puternică pentru Hidroelectrica, dar și pentru alți mari producători de energie ce consumă cantități semnificative de apă în procesele lor de producție, cum ar fi Nuclearelectrica sau Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara. Toți se plâng de ani buni că și actualul nivel al contribuțiilor, stabilit în 2010, este exagerat.

Noua politică de creditare în energie a BEI ar fi fost adoptată în pofida opoziției exprimate de Germania, liderul informal al UE, printre cei mai importanți acționari ai BEI, cu 16% din capital, totodată cel mai mare consumator de gaze din Europa. Împotriva stopării finanțării proiectelor legate de combustibilii energetici fosili s-ar fi exprimat și Italia, Spania și statele membre UE din estul Europei, în frunte cu Polonia, încă profund dependente și de cărbune, nu doar de gaze.

Germania a produs mai multă energie anul acesta din surse regenerabile decât din cărbune.

România nu își poate permite să renunțe rapid la producția de energie electrică pe bază de cărbune, pentru îndeplinirea obiectivelor europene de combatere a efectelor schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de CO2, întrucât acest lucru ar pune în pericol securitatea energetică a țării, a declarat Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat că ministerul nu a agreat formula după care Comisia Europeană a calculat necesitatea ca România să își majoreze ținta de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate prevăzută de proiectul de Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 și chiar a ironizat "limbajul de lemn" utilizat de Comisie în acest sector de activitate.

Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.

Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) are în plan deschiderea unei Academii pentru Surse Regenerabile și Distribuție a Energiei Electrice în Valea Jiului, prin care circa 8.000 de angajați din sectorul minier ar urma să fie reconvertiți profesional ca specialiști în energie eoliană și rețele de distribuție a energiei.

Complexul Energetic Hunedoara, producătorul de energie pe bază de cărbune controlat integral de stat prin Ministerul Energiei și aflat într-o situație financiară dezastruoasă, are în plan angajarea a peste 300 de persoane anul acesta, la exploatările miniere funcționale Vulcani și Livezeni. Închiderea minelor Lonea și Lupeni, programată pentru anul trecut, a fost amânată inclusiv din cauza unor riscuri de accidente, cu acordul Comisiei Europene.

Vântul a ajutat Marea Britanie să înregistreze cea mai lungă perioadă fără cărbuni arși de la Revoluția Industrială până în prezent.

În noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a anunțat că a constatat că ajutorul de stat acordat anterior de Guvern Complexului Energetic Hunedoara, de aproximativ 60 de milioane de euro, este incompatibil cu legislația UE, astfel că România trebuie să recupereze banii, plus dobânzile aferente. În conformitate cu decizia în acest sens a Executivului de la Bruxelles, ajutorul de stat ilegal trebuia recuperat până la data de 9 martie 2019, deadline care tocmai a expirat.

Până în 2038, Germania va renunța la toate centralele pe cărbuni, într-un efort care are ca scop folosirea pe o scară cât mai larg posibilă a energiei regenerabile.

Proiectul noii Legi a minelor, elaborat de Guvern, reglementează posibilitatea redeschiderii exploatărilor miniere pentru care a fost emisă o hotărâre a Guvernului privind aprobarea conservării, închiderii, ecologizării și monitorizării postînchidere. Acesta include și prevederi privind reluarea activității miniere de către societățile aflate în insolvență.

Germania va închide treptat toate centralele energetice alimentate cu cărbune, până cel târziu în 2038, a anunțat sâmbătă o comisie guvernamentală, care propune acordarea unor ajutoare de până la 40 de miliarde de euro regiunilor afectate de această măsură, transmite Reuters.

Astăzi, în jur de ora 9 dimineața, hidrocarburile erau principala sursă de energie a României, cu o pondere de peste 26% din total, urmate de energia hidro (circa 22%) și de cea pe cărbune (sub 20%).

După greva de la Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia), alte mii de mineri se pregătesc să protesteze, cei de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH). Sindicatul Solidaritatea Hunedoara s-a solidarizat cu greviștii de la CE Oltenia și a anunțat, printr-un comunicat de presă, că, în prezent “caută soluții legale de a trece la manifestări de protest pentru a susține, în semn de solidaritate, revendicările colegilor din cadrul CE Oltenia”.

Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus în principal din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.

Producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui, potrivit unui proiect de lege promulgat de președintele Iohannis. Măsura a fost propusă de actuala putere pentru a ajuta Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, precum și CET Govora, companii controlate de stat.

România se află în topul țărilor a căror industrie carboniferă ar urma să sufere cel mai mult de pe urma tranziției către surse de energie cu emisii reduse de CO2. "Se așteaptă ca mai multe regiuni să sufere puternic de pe urma tranziției energetice: o regiune din Polonia ar putea pierde până la 41.000 de locuri de muncă, iar alte trei (Cehia, România și Bulgaria) ar putea pierde peste 10.000 de locuri de muncă", se menționează într-un document recent al Comisiei Europene.

În felul acesta, spera Guvernul de atunci, din martie 2015, CE Oltenia urma să scape de o activitate generatoare de pierderi fără să fie nevoit să concedieze salariați, CET Govora primea în ograda proprie sursa de aprovizionare cu materie primă și se rezolva și problema datoriilor istorice. Numai că CET Govora a intrat în insolvență în anul următor și a încetat plățile.

Producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui, conform unui proiect de lege adoptat miercuri de Senat. Măsura vizează explicit Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, precum și CET Govora, companii controlate de stat, și are nevoie de acordul Comisiei Europene, care are însă în vedere blocarea unor asemenea inițiative. Detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.

Autoritățile de la Bruxelles intenționează să limiteze aria de acoperire a așa-numitelor "mecanisme de capacitate", prin care producătorii de energie electrică sunt plătiți nu pentru energia pe care o livrează în sistem, ci pentru faptul că își mențin unitățile de producție în stare de disponibilitate, pentru a putea livra în caz de nevoie, cum ar fi momentele de vârf de consum din iernile grele.

În ultimul an și jumătate, s-a pus de două ori problema ca Guvernul să atace în justiția europeană acte normative de mediu ale Bruxelles-ului cu impact negativ asupra industriei energetice. De fiecare dată, Executivul de la București a decis să rămână pasiv. Cel mai recent s-a întâmplat acest lucru la finalul anului trecut, pe finalul mandatului fostului premier Mihai Tudose, în plin conflict politic între acesta și liderul PSD Liviu Dragnea.

Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, plătește în acest an 950 milioane lei pentru certificatele de emisii de dioxid de carbon, adică un sfert din afacerile companiei, a declarat, pentru News.ro, directorul general al societății, Sorin Boza. Acesta spune că suma este mult prea mare, în condițiile în care ”CE Oltenia nu poluează”, iar cu suma respectivă se pot face investiții.