Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, s-a întâlnit în Statele Unite, la Universitatea Harvard, cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme, și cu Maroš Šefčovič, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru tranziția verde.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Toți trei au participat la conferința ″The European Dream. 2024: A Continent at the Crossroads″, organizată la Harvard Kennedy School din Cambridge, Massachusetts.
″Cu comisarul Ferreira am discutat despre importanța tranziției juste, mai ales pentru regiunile care depind de producția de cărbune, inclusiv Gorj și Hunedoara. Prioritatea României trebuie să fie absorbția de fonduri europene disponibile pentru investiții, antreprenoriat și reconversie profesională în aceste zone. În același timp, există deschidere la nivelul Comisiei Europene pentru a analiza calendarul asumat de România în trecut pentru închiderea capacităților pe bază de cărbune, în contextul nevoii de a asigura securitatea energetică națională și europeană, înainte de orice altceva″, a declarat ministrul român al Energiei.
Burduja anunțase încă din toamna trecută că va solicita Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, ale cărei termene în prezent în vigoare au fost asumate de statul român atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și prin planul de restructurare și decarbonare a Complexului, aprobat de Bruxelles. Planul CE Oltenia este întârziat într-o oarecare măsură în privința proiectelor de investiții în construirea de unități noi de producție de energie, fotovoltaice și pe gaze naturale, susținute cu bani europeni din Fondul de Modernizare.
Ministrul a mai spus că Maroš Šefčovič, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, ″a recepționat cu mare deschidere dorința României de accelerare a programului nuclear civil″, prin care ″România s-a poziționat deja ca lider în acest sector, având un site candidat, o tehnologie matură selectată la nivelul studiului de prefezabilitate și primul centru de pregătire a experților în noua tehnologie SMR, în cadrul Politehnicii București″.
″Am solicitat facilitarea unor finanțări europene pentru dezvoltarea proiectelor nucleare, inclusiv cele din România. Această energie asigură producție în bandă și are emisii zero, ceea ce o face parte esențială din tranziția energetică. De aceea, anul trecut, la COP 28, cele mai importante state din sectorul energetic global și-au asumat triplarea capacității instalate de producție a energiei nucleare până în 2050. Acest lucru necesită pregătirea unor specialiști de top, ceea ce România deja face, dar și acces la finanțare în termeni avantajoși. Se poate face asta atât prin fonduri de la băncile de dezvoltare, inclusiv Banca Europeană de Investiții, cât și prin fonduri structurale nerambursabile, în viitorul ciclu de programare″, a mai relatat Sebastian Burduja.
După cum a relatat Profit.ro, statul român știe în prezent cu marjă de subestimare de până la 50% și de supraestimare de până la 30% cât ar costa construirea, montarea și punerea în funcțiune, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, Dâmbovița, a unei centrale nucleare de 462 MW cu reactoare modulare mici (SMR), concepute și dezvoltate de compania americană NuScale.
Informația este vitală pentru viitorul SMR-urilor de la Doicești, după ce proiectul echivalent din Statele Unite al celor de la NuScale, tot de 462 MW, a eșuat tocmai din cauza creșterii masive, cu peste 75%, a costurilor estimate, de la 5,3 la 9,3 miliarde dolari. Asta în condițiile în care autoritățile de la București intenționează să acorde ajutor de stat proiectului dâmbovițean.
