În timp ce recuperarea prejudiciilor în dosarele de executare silită în urma sentințelor penale merge destul de greoi, inclusiv din cauza personalului insuficient, Fiscul este nevoit să aloce sume mari de bani pentru paza, depozitarea sau conservarea bunurilor confiscate sau sechestrate.
Direcția executări cazuri speciale a ANAF, cea care se ocupă de executări în urma sentințelor penale, inclusiv de dosare grele precum cel al omului de afaceri Dan Voiculescu, are de rezolvat în prezent aproximativ 20.000 de dosare de executare cu mai puțin de 100 de funcționari.
Firmele intrate în insolvență nu vor mai scăpa automat de procedura de recuperare a creanțelor declanșată de Fisc pentru datoriile către stat dacă în cazul lor a fost pronunțată o hotărâre judecătorescă în materie penală, este una dintre propunerile transmise de ANAF către Ministerul Finanțelor, într-un document redactat recent și prezentat acum de Profit.ro, avute în vedere pentru o eventuală modificare a Codului de Procedură Fiscală.
Arieratele rămase de recuperat administrate de ANAF se situau la finele anului trecut la 22,1 miliarde de lei, maximul ultimilor cinci ani, în timp încasările din activitatea de executare silită au scăzut față de anul 2015 și, cu excepția anului 2014, au fost cele mai mici din intervalul 2012-2016, potrivit datelor ANAF.
Fiscul a redus cu un sfert prețurile mai multor apartamente ale primarului sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiță, executat silit pentru datorii către stat. Potrivit ANAF, datoriile lui Negoiță se ridică la 233,5 milioane lei (circa 51 milioane euro). Suma include dobânzi și penalități, însă datoria inițială provine, potrivit autorităților, din neplata de TVA de către fostul om de afaceri la peste 1.000 de imobile construite și vândute în perioada 2005-2009.
Fiscul vinde săptămâna următoare, prin licitație, câteva zeci de apartamente și terenuri, dar și în jur de 700 de spații de parcare, situate în principal în localitatea Popești Leordeni, lângă București. Toate aceste bunuri îi aparțin primarului sectorului 3, Robert Negoiță, românul cu cele mai mari datorii către stat, totalizând 233,5 milioane lei (circa 51 milioane euro). Suma include dobânzi și penalități, însă datoria inițială provine, potrivit autorităților, din neplata de TVA de către fostul om de afaceri la peste o mie de imobile construite și vândute în perioada 2005-2009.
ANAF a scos la vânzare casa de cultură, dispensarul și o casă de vacanță, bunuri aparținând primăriei Săcelu din Gorj. Dispensarul, pentru care Fiscul cere peste 11.000 de euro, este încă funcțional.
Parlamentul a modificat Codul de Procedură civilă și a adus noi prevederi privind executarea silită. Octavian Popescu, Partener Mușat & Asociații și consilier în cadrul Baroului București, explică, pentru Profit.ro, care este impactul noilor reglementări asupra contractelor de credit.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a propus Ministerului Finanțelor mai multe modificări vizând simplificarea procesului de administrare a impozitului pe veniturile persoanelor fizice, a regimului fiscal pentru veniturilor anuale din contracte de închiriere, precum și pentru stabilirea impozitului în cazurile de executare silită.
Debitorii vor avea mai multe drepturi dacă ajung în situația de a nu-și mai putea plăti creditele ipotecare. Suspendarea executării silite va opera de drept, fără plata cauțiunii în procedura de contestație la executare, stabilește un proiect. De asemenea, prețul de vânzare silită a imobilelor în licitație ar urma să fie fixat la cel puțin 75% din valoare datoriei, iar recuperatorii de creanțe nu ar mai putea obține plata dobânzilor și penalităților.
Nu mai puțin de 17 vile, o sală de sport și o creșă, aflate într-un cartier rezidențial din nordul Capitalei și aparținând omului de afaceri Costică Constanda, vor fi vândute, prin licitație, în urma unui dosar de executare silită.
Contribuabilii care nu și-au putut încasa la timp creanțele comerciale de la instituții sau autorități ale statului vor fi protejați de măsurile de executare pe care tot statul, prin administrația fiscală, le putea lua asupra lor, deși neplata obligațiilor fiscale ale acestora era determinată tocmai de neîncasarea la termen a acestor creanțe de la alte instituții ale statului.
Judecătoria Sectorului 1 București a admis cererea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) prin care instituția a solicitat încuviințarea executării silite a fostului șef al Eximasig România Radu Frîncu, care nu a plătit o amendă de 50.000 de lei aplicată în ianuarie 2014.
Regulile în creditarea ipotecară sunt schimbate, în baza unei ordonanțe de urgență adoptată recent de Guvern și care este aplicată începând de astăzi. Noii debitori vor fi mai greu de executat silit.
Guvernul a aprobat în cele din urmă ordonanța de urgență prin care transpune ultima directivă a creditelor ipotecare. Băncile sunt obligate să caute soluții pentru reducerea poverii financiare în cazul debitorilor cu probleme, înainte să recurgă la executarea silită. De aceste prevederi vor beneficia, însă, doar cei care iau credite de acum înainte.
Fostul purtător de cuvânt al ASF Radu Soviani a înaintat Curții de Apel București o cerere de contestație în anulare împotriva unei decizii a aceleiași instanțe, care, în martie, i-a respins solicitarea de plată a unor despăgubiri și a unor servicii prestate, în sumă totală de 1,03 milioane de lei, după rezilierea unui contract cu instituția înainte de termen.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a achitat, anul trecut, peste 112 milioane lei de la bugetul de stat pentru acoperirea ratelor la bănci datorate de beneficiarii de credite garantate de Guvern, printre care se numără companii de stat și municipalități, dar și persoane fizice care au contractat împrumuturi ipotecare prin programul Prima Casă.
Românii care și-au pierdut casa în executare silită și au ajuns datori la o firmă de recuperare s-ar putea să nu beneficieze de Legea dării în plată. Monia Dobrescu, partener la Mușat și Asociații, a declarat pentru Profit.ro că Legea nu este incidentă dacă cesionarul creanței a cumpărat datoria reziduală rezultată după executarea silită a imobilului ipotecat.
Potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată, în acest moment, pe rolul judecătoriilor sunt înregistrate 8 procese legate de Legea dării în plată. În 7 dintre acestea, reclamanți sunt debitorii, iar ca pârâți figurează fie bănci, fie firme de recuperare creanțe. O singură bancă, Unicredit, a contestat în instanță acțiunea de dare în plată a unui client.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, cu o săptămână înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile locale, proiectul de lege care interzice Fiscului să execute silit, prin poprire, conturile de campanie electorală aparținând partidelor politice.
După doar o lună de la data în care Senatul a aprobat proiectul de lege care interzice Fiscului să execute silit, prin poprire, conturile de campanie electorală aparținând partidelor politice, Camera Deputaților s-a grăbit, miercuri, să adopte legea, cu majoritate absolută. Noua lege permite partidelor să închirieze sediile aflate în patrimoniul propriu pentru orice tip de activitate.
Senatul a aprobat luni un proiect de lege care interzice Fiscului să execute silit, prin poprire, conturile de campanie electorală aparținând partidelor politice. Același proiect de lege permite partidelor să închirieze sediile aflate în patrimoniul propriu pentru orice tip de activitate.
Senatul va discuta un proiect de lege care interzice Fiscului să execute silit, prin poprire, conturile de campanie electorală aparținând partidelor politice. Același proiect de lege permite partidelor să închirieze sediile aflate în patrimoniul propriu pentru orice tip de activitate.
Fiscul va considera că firmele și persoanele fizice își recunosc datoriile, dacă în cinci zile de la comunicare prin poștă nu ridică notificarea, iar datoriile au fost publicate pe site-ul ANAF, fapt care echivalează cu acceptul tacit al contribuabililor privind obligațiile la stat, consideră consultantul fiscal Cornel Grama.
Operațiunile de executare silită nu vor mai putea fi încuviințate de executorii judecătorești, ci doar de către instanță, care va efectua, astfel, un control judecătoresc preventiv asupra declanșării procedurii, ca garanție, în opinia Guvernului, a respectării dreptului justițiabililor la un proces echitabil.