Exporturile de porumb ale Ucrainei ar putea scădea până la 17 milioane de tone în anul agricol 2021/22, de la 23,1 milioane de tone în anul agricol precedent, ca urmare a invaziei rusești, a declarat un oficial din conducerea Ministerului ucrainean al Agriculturii, transmite Reuters.
România, însă, este mai puțin expusă la efectele generate de războiul lui Putin împotriva Ucrainei și de sancțiunile impuse Rusiei.
Comisia Europeană a aprobat, joi, reintroducerea unei scheme românești de credite la export pe termen scurt, cu un buget aproximativ de 7,2 milioane de euro.
Guvernul ucrainean a solicitat asigurătorilor maritimi internaționali să înceteze toate raporturile comerciale cu transportatorii, prin intermediul cărora Rusia exportă petrol, gaze lichefiate și cărbune, într-o încercare de a intensifica presiunea exercitată asupra regimului Putin, informează Bloomberg.
Noul ministru ucrainean al agriculturii, Mykola Solskyi, a declarat sâmbătă că abilitatea țării sale de a exporta cereale se înrăutățește pe zi ce trece și se va îmbunătăți doar dacă războiul cu Rusia se va încheia.
Situația tensionată de pe piața gazelor și posibilitatea ca UE să-și reducă, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dependența de Rusia au determinat Ungaria să reînceapă, de câteva zile, să folosească România drept țară de tranzit pentru gazul rusesc, aproape jumătate din fluxurile intrate prin punctele de interconectare Isaccea (cu Ucraina) și Negru Vodă (cu Bulgaria) fiind reexportate prin Csanadpalota.
Australia a interzis vânzarea de alumină și minereuri de aluminiu către Rusia, ca răspuns la ceea ce a descris drept "agresiune necruțătoare și ilegală" împotriva Ucrainei, relatează The Guardian.
România a devenit peste noapte, lider european la exportul de cereale, în principal de grâu, orz, soia, și ulei de floarea soarelui.
Până acum, între Republica Moldova și România nu aveau loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone occidentale ENTSO-E, iar cel basarabean era inclus, până de curând, în zona ex-sovietică, fiind sincronizat cu cele din Rusia și Belarus, alături de sistemul ucrainean.
Guvernul rus a interzis exporturile de zahăr și de lemn ''în țările ostile'' și pe cele de cereale în statele din Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) pentru a proteja piața internă, a anunțat Ministerul pentru Dezvoltare Economică, citat de agenția Tass, scrie EFE.
Guvernul Rusiei a anunțat că a interzis exporturile de echipamente de telecomunicații, medicale, auto, agricole, electrice și tehnice, printre alte articole, până la finalul lui 2022, ca represalii la sancțiunile occidentale impuse Moscovei, transmite Reuters.
Uniunea Europeană încearcă să elimine statutul Rusiei de națiune favorizată la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), o măsură care ar putea duce la impunerea de taxe suplimentare de 95 miliarde de euro pe exporturile Moscovei către blocul comunitar.
Una dintre marile preocupări actuale la nivel european este reducerea exporturilor de cereale din Ucraina către țările din Orient, pe fondul conflictului militar izbucnit în urmă cu mai puțin de o săptămână. Pentru România însă ar putea reprezenta o mare oportunitate.
Sistemul energetic național al Ucrainei, secondat de cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, a finalizat cu succes testul tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în perioada 24-26 februarie 2022 și ar fi trebuit să se reconecteze duminică, 27 februarie, cu cele din Rusia și Belarus, însă din cauza invaziei ruse în Ucraina, s-a decis că reconectarea nu se va mai face, a anunțat ministrul ucrainean al Energiei, German Galușenko.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Europei și obligă țările de pe Bătrânul Continent să caute opțiuni alternative de furnizare la livrările gigantului rus de stat Gazprom, a generat interes din partea Uniunii Europene pentru resursele de gaze ale Tanzaniei, statul african reluând în noiembrie anul trecut discuțiile cu giganții petrolieri Equinor și Shell pentru demararea proiectului construirii unei facilități de producție și export de gaze naturale lichefiate (LNG) de 30 miliarde dolari.
Constructorul german de automobile premium BMW a fost și în 2021 cel mai mare exportator de autovehicule din SUA, cu o valoare a mașinilor exportate de peste 10 miliarde de dolari.
România a fost și în 2021 importator net de energie electrică, importând aproximativ 6 TWh și exportând 3,8 TWh. Cu toate acestea, poziția netă s-a îmbunătățit, de la un nivel de 2,8 TWh importați net în 2020 importurile nete coborând la 2,2 TWh, ca urmare a scăderii mai abrupte a fluxurile transfrontaliere de import, cu aproximativ 800 GWh sau 12%, comparativ cu cea a exporturilor, cu 200 GWh sau 5%.
Ungaria își consolidează poziția de hub gazier regional, marți, în premieră fiind exportate gaze în Ucraina, țară din care, tradițional, maghiarii importau gazele rusești contractate. Tot marți, la Moscova, premierul Viktor Orban i-a solicitat președintelui rus Vladimir Putin majorarea livrărilor de gaze rusești către Budapesta.
Operatorul național de transport, Transgaz, este dispus să investească 300 milioane de euro, iar operatorul de transport ucrainean GTSO 35 milioane euro, pentru ca, începând cu 2026, România să poată exporta 6,9 milioane metri cubi de gaze pe zi în Ucraina, prin punctul de interconectare de la Medieșul Aurit, reiese dintr-o propunere de proiect privind capacitatea incrementală la frontiera dintre Ucraina și România.
Producătorul de energie MW Green Power Export listează la Bursa de Valori București (BVB) a doua sa emisiune de obligațiuni din acest an, în valoare de 11,67 milioane de lei.
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, primește o nouă derogare de la norma europeană care prevede că operatorii de transport și sistem nu trebuie să limiteze volumul capacității de interconectare transfrontalieră pusă la dispoziția exportatorilor și importatorilor din piața de energie electrică pentru a rezolva congestii interne.
Producătorii de vin din România întâmpină tot mai multe dificultăți în ceea ce privește extinderea activității pe piețele internaționale, lipsa de sprijin din partea statului pentru industria vinicolă, mai ales de la debutul pandemiei, fiind printre cele mai importante motive.
Fermierii și traderii români de porumb ar putea să se trezească în curând că nu vor mai avea unde să își vândă marfa sau să fie nevoiți să scadă foarte mult prețurile.
România nu poate fi de acord cu interzicerea exportului și a transportului animalelor vii iar aceste preocupări stranii ale unora din Parlamentul European pot afecta grav crescătorii de animale români, a arătat ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros.