Guvernul trebuie să intervină și să clarifice că persoanele care obțin venituri din activități independente vor rămâne asigurate în sistemul de sănătate și după 25 martie, moment la care ar trebui să plătească din nou CASS ca să nu rămână fără asigurare. Situația acestora s-a complicat după ce Guvernul a amânat termenul limită de depunere a Declarației 600 pentru 15 aprilie, dar a lăsat termenul de plată la 25 martie și a anunțat că va modifică substanțial și chiar ar putea elimina D600. Guvernul trebuie să amâne și termenul de plată după 15 aprilie și să clarifice, că, în mod excepțional, în aceste cazuri nu se va pierde calitatea de asigurat după numai 3 luni de la ultima plată la CASS, cum este prevederea în prezent, afirmă Claudia Sofianu, partener People Advisory Services la EY România.
Eugen Teodorovici, nominalizat ca ministru al Finanțelor, s-a pronunțat astăzi categoric împotriva reintroducerii pedepsei cu închisoarea pentru angajatori dacă nu achită la un anumit termen obligațiile aferente salariilor, spunând că vrea o abordare cât mai deschisă și mai proactivă față de antreprenori. Profit.ro a anunțat că ordonanța care reintroduce pedeapsa este analizată de Finanțe și Justiție. Anterior, specialiști în taxe și legislație au atenționat că proiectul trebuie modificat semnificativ, deoarece neclaritățile pot crea confuzii nepermise, cu consecințe grave, dar și situații extreme în care un angajator cu mulți salariați riscă închisoare pentru neplata unor sume derizorii raportat la amploarea afacerilor.
Peste 10% din fondurile atrase de startup-uri prin oferte inițiale de monede (ICO) sunt furate de hackeri, potrivit unui studiu al firmei de consultanță Ernst & Young (EY).
În cadrul controalelor fiscale s-au remarcat cu preponderență aspecte precum tranzacțiile cu contribuabilii inactivi, deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile sau diferențele de inventar, potrivit consultanților EY. Aceștia se așteaptă însă la o extindere a sferei de investigare în afara fiscalului și la o atitudine agresivă a inspectorilor în ce privește interpretarea legii.
Modificările aduse de Guvern modului în care este taxată munca în România reprezintă măsuri cu impact major pentru milioane de angajați din întreaga țară. Din păcate, legislația ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 nu oferă angajatorilor soluții pentru problemele ce au aparut deja în practică, cum ar fi în cazul transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.
Guvernul amână, deocamdată, actul care reintroduce pedeapsa cu închisoarea pentru angajatori dacă nu achită la un anumit termen obligațiile aferente salariilor, ministrul Finanțelor declarând pentru Profit.ro că documentul este analizat cu Ministerul Justiției. Anterior, specialiști în taxe și legislație consultați de Profit.ro au atenționat că proiectul trebuie modificat semnificativ, deoarece neclaritățile pot crea confuzii nepermise, cu consecințe grave, dar și situații extreme în care un angajator cu mulți salariați riscă închisoare pentru neplata unor sume derizorii raportat la amploarea afacerilor.
Proiectul care reintroduce pedeapsa cu închisoarea pentru angajatori, dacă nu achită la un anumit termen obligațiile aferente salariilor, trebuie modificat semnificativ, afirmă specialiști în taxe și legislație consultați de Profit.ro. Textul actual este periculos de ambiguu și chiar flagrant eronat, avertizează Ramona Jurubiță, Deputy Senior Partner KPMG. Neclaritățile pot crea confuzii nepermise, cu consecințe grave, dar și situații extreme în care un angajator cu mulți salariați riscă închisoare pentru neplata unor sume derizorii raportat la amploarea afacerilor, atenționează Emanuel Băncilă, Tax Policy and Controversy Leader la Radu și Asociații.
Veniturile personale ale antreprenorilor de start-up au crescut în ultimul an, 7 din 10 antreprenori câștigând peste venitul mediu pe lună. Venitul mediu net în luna septembrie 2017 s-a ridicat la 518 euro.
Zeci de mii de firme ar putea fi obligate să aplice de anul următor în mod obligatoriu sistemul de plată defalcată a TVA (split TVA) dacă autoritățile nu aduc unele modificări la actualul proiect de modificare a legislației. Astfel, ar trebui introdus un mecanism de avertizare pentru firmele care, din cauza unor volume mari de plăți TVA, ar putea face greșeli, afirmă Alex Milcev, partener EY România. Proiectul în forma actuală prevede că plătitorii care au întârzieri de cel puțin 30 de zile la plata TVA datorată în sume cuprinse între 500 și 1.500 lei, diferențiat în funcție de dimensiunea afacerii, vor fi oligați să aplice sistemul.
Tranzacțiile prin contul de trezorerie necesită prezența fizică la sediul trezoreriilor, deoarece funcționalitățile online promise nu sunt disponibile, aceasta fiind doar una dintre problemele depistate după două săptămâni de la aplicarea plății defalcate a TVA, consideră liderul departamentului de asistență fiscală și juridică din cadrul EY România, Alex Milcev, potrivit unui comunicat publicat marți.
EY lansează noi servicii de transformare și tehnologie fiscală, reunite într-o nouă linie de consultanță – Tax Technology and Transformation, cu peste 1.000 de consultanți din firmele membre EY din întreaga lume specializați în optimizarea în domeniul tehnologiei și performanței fiscale. Noile servicii vor ajuta companiile să-și redefinească funcțiile fiscale și să se pregătească pentru era digitală. Serviciile includ tipuri de asistență cum ar fi furnizarea de aplicații fiscale, servicii emergente de tehnologie fiscală, inclusiv robotic process automation, inteligență artificială, blockchain, soluții cloud, soluții inovatoare de colectare, gestionare și analiză a datelor.
Forțat să facă “vrăji” pentru creșterea gradului de colectare a TVA la buget, guvernul vine cu un nou subiect “hot”: proiectul de Ordonanță prin care se dorește implementarea unui nou sistem de plată defalcată a TVA. S-au spus deja multe pe marginea acestui subiect, cum funcționează, cine îl aplică, ce penalități ne așteaptă dacă nu ne conformăm. Întrebarea care rămâne, totuși, este cum ne ajută plata defalcată? Mai precis, care este efectul, în cifre, asupra creșterii gradului de colectare a TVA la buget? Care ar fi “răsplata” pentru un astfel de efort de implementare? Adică, merită sau nu să ne apucăm să angajăm costuri semnificative pentru schimbarea sistemelor informatice, personal suplimentar pentru a putea urmări (zilnic) încasările și plățile în conturile distincte?
Impozitul pe cifra de afaceri ar fi o măsură cu impact negativ, însă are șanse foarte reduse să fie adoptat, întrucât intră în conflict cu legislația UE. Astfel de inițiative distrag, însă, de la subiecte precum taxa de solidaritate, mult mai grave pentru că Guvernul are capacitatea de a le pune în practică, a declarat Alexander Milcev, liderul departamentului de asistență fiscală și juridică din cadrul firmei de consultanță EY.
Trecerea de la impozitarea profitului la impozitul pe cifra de afaceri ar afecta puternic contribuabilii cu cifra de afaceri mare și profit mic, cum ar fi cei din retail și distribuție, dar și societățile în dificultăți financiare care vor plăti impozit chiar și fiind în poziție de pierdere. Totodată, o taxă de solidaritate ar descuraja specialiștii talentați care au rămas pe moment în țară, dar și pe cei care s-au afirmat peste hotare și se gândesc să revină, avertizează Alex Milcev, partener EY România.
Începând cu acest an, anumiți lucrători ai multinaționalelor care își păstrează contractul de muncă în țara de origine pot lucra în România până la 3 ani, spre deosebire de anii trecuți, când legislația limita perioada la un singur an, arată o analiză realizată de Geanina Ciorâță, manager, Departamentul de asistență fiscală, EY România.
Ignorarea comportamentului non-etic al echipei sau al furnizorilor și colaboratorilor, furnizarea de informații false echipei de management și/sau inducerea în eroare a auditorilor sau organismelor de reglementare și control sunt practici la care ar apela 15% dintre angajații români pentru a avansa în carieră sau a obține un salariu mai mare.
A șaptesprezecea ediție a forumului EY World Entrepreneur Of The Year începe astăzi la Monte Carlo și se va încheia pe 11 iunie 2017. 59 de antreprenori calificați din 49 de țări vor concura pentru marele premiu care va fi anunțat în cadrul ceremoniei de premiere de pe 10 iunie.
România ocupă locul patru în Europa în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiții străine directe în 2016, potrivit barometrului EY European attractiveness survey. Anul trecut, România a atras 132 de proiecte de investiții străine directe, în creștere de 32% față de anul precedent, iar acestea au generat 17.545 de noi locuri de muncă. Mai multe locuri de muncă au fost înființate anul trecut prin investiții străine doar în Marea Britanie – 43.165, Polonia – 22.074 și Germania – 19.961.
Jumătate dintre participanții români la un studiu realizat de firma de consultanță EY afirmă că o experiență bancară mai bună reprezintă principalul motiv al deciziei de a schimba furnizorul principal de servicii financiare, însă 40% dintre respondenți consideră că produsele și serviciile financiare seamănă între ele, indiferent cine este furnizorul lor. La nivel global, media celor care nu văd diferențe între produsele băncilor este de 32%.
PFA și alte forme de organizare similare vor intra în sistemul de globalizare a venitului pe gospodărie fiscală, la fel ca cei care obțin venituri din salarii. După deducerea de cheltuieli legate de business într-o cotă forfetară de 40%, PFA vor trebui să verse veniturile în "găleata mare cu venitul supus impozitului pe venitul global", a declarat, pentru Profit.ro, Gabriel Sincu, director executiv al departamentului de asistență fiscală și juridică la EY România.
Românii care pleacă la muncă în străinătate, chiar și în alte state din Uniunea Europeană, vor fi afectați într-o măsură foarte mare de planurile Guvernului de modificare a Codului Fiscal pentru introducerea impozitului global și înlocuirea contribuabilului persoană fizică cu gospodăria fiscală.
România ar trebui să înțeleagă că are o fereastră de oportunitate creată de incertitudinile din țările vecine, mai ales de criza din Ucraina, care a oprit relocarea multinaționalelor către Est. Autoritățile ar trebui să promoveze politici inteligente pentru a profita la maxim de această oportunitate, întrucât, cel mai probabil, această pauză în extinderea către Est a marilor companii este doar temporară, afirmă consultanții EY România.
Facilitățile introduse de stat pentru activitatea de cercetare dezvoltare (R&D) ar putea determina în 2-3 ani o dezvoltare a acestor operațiuni ca departamente ale unor companii cu activități în România. Pentru a obține rezultate cum ar fi înființarea unor centre mari de cercetare-dezvoltare este nevoie, însă, de o perioadă mai lungă de timp și este esențial ca Guvernul să păstreze facilitățile, asigurând predictibilitate companiilor care ar vrea să investească, potrivit consultanților EY România.
Aproape 90% dintre investitorii instituționali consideră că pentru a genera profit sustenabil companiile ar trebui să ia în calcul nu doar guvernanța corporativă, ci și factorii de mediu și cei sociali, conform studiului EY – „Is your nonfinancial performance revealing the true value of your business to investors?”
Tranzacțiile de fuziuni și achiziții (M&A) de pe piața românească au ocupat, anul trecut, locul patru ca valoare în Europa Centrală și de Sud-Est (CSE) conform rezultatelor raportului EY M&A Barometer. Totuși, potrivit raportului, piața locală de M&A a scăzut ușor anul trecut, la 3,54 miliarde de dolari, de la 3,65 miliarde de dolari în 2015.