Rezultatele 1 - 25 din 43 pentru "factura gaze"

Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, unul dintre cei doi mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din țară, alături de E.ON, vrea să-și externalizeze serviciile de relații cu clienții, atât pe cele care vizează retenția clienților deja existenți, cât și pe cele de promovare și vânzare de produse și servicii către potențiali clienți noi, deopotrivă casnici și industriali.

Calculul economic este imposibil într-un sistem socialist de planificare centrală - aceasta este una din principalele lecții ale căderii comunismului. Lecție de la care politicienii și tehnocrații, cel puțin din România, au absentat. Dovadă, în România există o instituție, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și o “piață” pe care această instituție o reglementează, cea a gazelor, care reprezintă cele mai inexpugnabile, chiar dacă nu și singurele, redute ale ideii de planificare centrală în economia post-decembristă.

Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.

Un studiu comandat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, propune adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o "taxă socială" plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori.

Doar unul din zece potențiali consumatori din satele izolate își permite costurile de racordare la rețeaua de gaze, care ajung la 3.000 de euro, astfel că autoritățile trebuie să vină cu măsuri în plus pentru a ajuta locuitorii acestor zone să devină utilizatori de gaze naturale, a declarat, pentru Agerpres, CEO-ul Engie România, Eric Stab.

Numărul consumatorilor casnici de gaze naturale din România care au renunțat la regimul reglementat de furnizare și au ales piața liberă a crescut de 2,4 ori în 2018, de la circa 91.000 în decembrie 2017 la aproape 220.000 la finalul anului trecut, an care s-a încheiat cu adoptarea OUG nr. 114/2018, cea care a plafonat prețul angro de vânzare de la producători la furnizori al gazelor din producția internă destinate populației și CET-urilor ce alimentează sistemele centralizate de încălzire la 68 lei/MWh de la 1 mai 2019.

Comisia Europeană va discuta luna viitoare cu Guvernul despre măsurile luate de acesta în sectorul gazelor prin OUG 114 și prin recenta ordonanță de modificare a acesteia, inclusiv despre plafonarea prețului gazelor din producția internă, despre blocarea exportului acestora și despre procedurile de infringement care vizează România la Bruxelles, a declarat la București comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Canete, într-o conferință de presă susținută alături de ministrul român al Energiei, Anton Anton.

Guvernul modifică OUG nr. 114/2018 incluzând centralele de producție de energie termică ce livrează agent termic sistemelor locale de încălzire centralizată a populației (SACET) pe lista clienților care trebuie aprovizionați cu prioritate de către producătorii interni cu gaze românești la prețul plafonat de 68 lei/MWh.

Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, care a liberalizat în 2016 prin ordonanță de urgență prețul de vânzare a gazelor de la producătorii interni către furnizori, spre nemulțumirea celor din urmă, spune acum, din postura de director adjunct al unuia dintre cei mai mari furnizori de gaze din România, că, totuși, ordonanța de liberalizare din 2016 nu a fost o greșeală și, în plus, că era de așteptat ca recenta plafonare a prețului prin OUG 114 să ducă la declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene.

Administrația Prezidențială a lansat o licitație de achiziție de gaze naturale pentru asigurarea căldurii și a apei calde la Palatul Cotroceni pe o perioadă de doi ani, începând din vară și până la sfârșitul lunii mai a anului 2021, estimând că va avea nevoie de o cantitate totală cifrată între un minim de 9.410 MWh și un maxim de 13.280 MWh.

Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.

Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus în principal din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.

Afirmația se bazează pe rezultatele unui sondaj recent realizat în mai multe țări europene, între care România. E.ON susține majorarea prețului certificatelor CO2 impuse de legislația UE poluatorilor industriali, după ce, în urmă cu 2 ani, a scăpat de activele de producție de energie convențională, încărcate cu povara reglementărilor și costurilor de mediu obligatorii la nivel european.

ANRE plătește printre cele mai mari salarii dintre toate instituțiile de stat. Astfel, președintele Autorității, Dumitru Chiriță, a încasat din salariu anul trecut, în primele circa 2 luni de mandat (care a început în ultima parte a lunii octombrie 2017), suma totală de 115.833 lei, respectiv cam 51.000 lei pe lună (în jur de 11.000 euro). Peste jumătate din bugetul pe 2018 al ANRE, de 150,8 milioane lei, reprezintă cheltuieli de personal.

Planul de reorganizare a ELCEN, cel mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, a fost votat astăzi de către creditori, conform surselor Profit.ro, compania scăpând astfel, la acest moment, de spectrul falimentului.

Adunarea creditorilor ELCEN în care va fi supusă la vot aprobarea Planul de reorganizare a celui mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, este astăzi. O eventuală oprire a furnizării agentului termic, mai ales în sezonul rece, ar pune în pericol integritatea fizică a 1,2 milioane de locuitori și funcționarea instituțiilor de stat. UPDATE: planul de reorganizare a fost votat de creditori.

E.ON Energie Dialog GmbH, care și-a înființat recent o subsidiară în România, se ocupă în Germania de gestionarea relațiilor cu clienții E.ON, servicii legate de vânzări retail, precum și de managementul facturilor de consum și al schimbării furnizorilor de electricitate, gaze, căldură și apă potabilă și canalizare de către consumatori.

Consumatorii casnici de gaze naturale vor beneficia de vechile prețuri în cazul în care furnizorul lor trece printr-o operațiune de divizare sau va fuziona cu un alt operator licențiat, până la până la aprobarea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a unui nou venit unitar permis noului titular de licență de furnizare.

Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), organizație care îi include și pe cei importanți furnizori de gaze naturale, transmite că prețul final al acestora achitat de populație pe facturi se majorează din 10 ianuarie în medie cu 5,6%, ca urmare a creșterii costurilor cu achiziția gazelor recunoscute de ANRE în tarifele furnizorilor cu peste 8%.

Noua conducere a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) estimează, în primul său raport, obținut de Profit.ro, scumpiri pentru consumatorii finali atât la energia electrică, cât și la gaze naturale. De la 1 aprilie, prețurile finale reglementate la gaze pentru consumatorii casnici au fost ridicate în medie, la nivel național, cu 2,41%. O nouă ajustare trebuia operată din octombrie, dar a fost amânată.

Ministerul Energiei a elaborat deja proiectul programului de siguranță pentru alimentarea cu energie electrică și termică a României în iarna care vine și estimează o creștere cu 1,1% a consumului de energie electrică în intervalul noiembrie 2017 – martie 2018, față de perioada corespunzătoare anterioară, dar și o majorare cu peste 34% a costurilor estimate ale centralelor în cogenerare cu achiziția de combustibili.

Engie România, alături de celălalt mare furnizor local, E.ON Energie, s-a opus liberalizării de la 1 aprilie 2017 a prețului de achiziție de către furnizori de la producători a gazelor destinate populației. În februarie, directorul general al companiei, Eric Stab, declara că piața nu este pregătită pentru liberalizare și că această măsură va duce la creșterea facturilor pentru consumatorii casnici.

Furnizarea de gaze naturale pentru populație, la prețuri finale reglementate, este dominată în prezent de doi mari jucători, Engie și E.ON Energie, care controlează cumulat peste 92% din aceasta. Cele două companii dețin și majoritatea rețelelor locale de distribuție a gazelor naturale din România.

Prețul gazelor pentru populație ar putea crește cu până la 10% de la 1 aprilie, după ce va fi liberalizat prețul gazelor de producție internă pentru consumatorii casnici, iar cel al energiei electrice pentru populație s-ar putea majora cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a prețurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie, a anunțat, miercuri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț.

Costurile de transport și distribuție a energiei electrice reprezintă 40% din prețul final la curent plătit de consumatorii casnici din Capitală, peste media europeană de 32%. Bucureștiul se află pe locul 3 în Europa la ponderea costurilor de rețea în prețul final al gazelor la consumatorii casnici.