Reprezentanții Sanitas au anunțat, vineri, după întâlnirea cu reprezentanții Ministerului Sănătății pe tema modificărilor fiscale, că echipa ministerială nu a putut prezenta soluții care să readucă normalitatea în salarizarea personalului și solicită o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă.
Inspectorul antifraudă desemnat cu efectuarea controlului va trebui să înmâneze contribuabilului/plătitorului un aviz de control care să cuprindă temeiul juridic și obiectul controlului antifraudă, potrivit unui proiect de ordonanță de guvern obținut de Profit.ro. Proiectul aduce un număr important de modificări în ce privește procedura fiscală, dar și alte prevederi, cum ar fi majorarea termenului de valabilitate al certificatelor de atestare fiscală eliberate de organele fiscale locale de la 30 de zile la 90 de zile.
Comisia Europeană va propune săptămâna aceasta extinderea graduală, până la finalul lui 2020, a regulii votului majoritar asupra tuturor chestiunilor legate de politicile de taxare ale UE, o mișcare cu potențial conflictual menită să pună capăt dreptului de veto al statelor membre în această materie, manifestat prin exigența unanimității în luarea deciziilor și la care multe dintre ele nu sunt deloc dispuse să renunțe, scrie Financial Times.
Datele ANAF privind inspecțiile fiscale desfășurate în primele nouă luni ale anului trecut arată o îmbunătățire semnificativă a comportamentului fiscal al firmelor. Astfel, valoarea obligațiilor stabilite suplimentar, adică ce au găsit inspectorii ANAF că firmele ar fi plătit în minus în anii din urmă, se află în scădere tot mai accelerată. Ce-i drept, statistica ANAF nu face distincție între firme străine și firme românești.
Subsecretarul de stat pentru afaceri politice în Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii David Hale a afirmat că a transnis utorităților de la București îngrijorările Washingtonului în legătură cu recentele evenimente din România privind statul de drept și politicile fiscale adoptate în luna decembrie, considerând că acestea ar putea avea un impact negativ asupra economiei și a mediului de afaceri.
La 1 ianuarie 2019 intră în vigoare noi norme ale Uniunii Europene pentru eliminarea celor mai frecvente practici de evitare a obligațiilor fiscale de către companii, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
USR solicită Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituțională ordonanța de urgență privind măsurile fiscale, adoptată vineri seara de Guvern.
Guvernul a aprobat plafonarea până în primăvara lui 2022 a prețului de vânzare al gazelor naturale din producția internă de la producători la furnizori, urmând să se aplice plafoane diferite în funcție de tipul de consumator final al acestor gaze, casnic sau industrial, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov după ședința de Guvern în care s-a adoptat OUG ce conține această măsură.
Sistemul bancar acuză Guvernul, într-o scrisoare deschisă, că induce în eroare opinia publică prin declarațiile recente și că riscă să grăbească intrarea în recesiune economică a țării prin noua taxă pe activele bancare și inițiativele legislative adoptate de Parlament.
Măsurile fiscale anunțate recent de Guvern sunt neclare, riscă să afecteze competitivitatea României și chiar să conducă la declanșarea unor acțiuni de infringement din către Comisia Europeană, atrag atenția consultanții PwC. Astfel de măsuri ar trebui discutate din timp cu mediul de afaceri și cu restul partenerilor sociali și să fie precedate de un studiu temeinic de impact.
Anterior, în august anul acesta, tranzacția globală prin care grupul german Bayer a preluat concernul american Monsanto contra sumei de 62,5 miliarde dolari, finalizată în iunie și care a creat cel mai mare grup din sectorul mondial al pesticidelor și semințelor, fusese perfectată și la nivelul României prin preluarea de către entitatea juridică olandeză Bayer New RO M3695 Min II BV a 99,99995692% din capitalul Monsanto România SRL de la Monsanto Crop BV, fostul asociat principal, de asemenea o firmă înregistrată în Olanda.
Pilonul II de pensii private riscă să fie distrus. Plafonarea prețului la gaze poate duce țara în situația de a se baza pe surse externe, la prețuri mai mari, în afara controlului guvernului. Taxarea cifrei de afaceri a companiilor din energie va provoca insolvențe și concedieri. Consumatorii finali vor fi mereu la capătul lanțului care va suporta costul măsurilor, iar economia și bugetul de stat vor avea de suferit. Sunt câteva din avertismentele transmise de Fondul Proprietatea după publicarea proiectului de Ordonanță de urgență privind o serie de măsuri fiscale și bugetare.
Asociațiile bancare, alături de alte 10 instituții din industria financiară, arată, într-o scrisoare deschisă, că sunt profund îngrijorate de modificările fiscale propuse de Guvern și de inițiativele legislative adoptate de Parlament, care vor afecta semnificativ dezvoltarea economică a României, vor duce la restrângerea creditării și la creșterea costurilor cu finanțarea. Semnatarii scrisorii cer realizarea unui studiu de impact prin care să fie evaluat impactul fiscalității, cumulat cu aplicarea legilor votate de Parlament, precum cele referitoare la plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor recuperate din creanțe cesionate sau eliminarea titlului executoriu aferent contractelor de credit.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) a anunțat, miercuri, că solicită retragerea imediată a proiectului de Ordonanța de Urgență privind noile măsuri fiscale anuntațe de către ministrul de Finanțe, în condițiile în care aceste măsuri induc haos la nivelul întregii economii.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), care reprezintă peste 54.000 de companii, consideră că avalanșa de măsuri fiscal-bugetare anunțate cu câteva zile înainte de sfârșitul anului și cu un impact semnificativ asupra, practic, întregii economii este inacceptabilă și, în același timp, este simptomul unei fracturi între guvernanți și agenții economici.
Guvernul a lansat ieri o serie de măsuri fiscale, programate să fie aplicate începând cu anul viitor.
În primele 11 luni și jumătate ale acestui an, au fost operate 139 de modificări/completări la Codul Fiscal, dar numărul prevederilor fiscale noi necesare a fi aplicate de întreprinzători se ridică la 236, potrivit Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Anul trecut, în primele 11 luni, au fost modificate/completate 261 articole din Codul Fiscal.
Impozitul pe profit pentru companiile petrochimice ar putea fi redus de la 16 la 10% pentru sume de până la 10 milioane lei, iar salariații din industria petrochimică ar putea deveni, din punct de vedere fiscal, noii "IT-iști" ai României, prin aplicarea și în cazul lor a scutirii de impozitul pe veniturile salarii. Potrivit ultimelor date INS, în septembrie 2018, salariul mediu brut în industria chimică era de 4.724 lei pe lună, cel net – de 2.824 lei, iar efectivul total de salariați depășea 25.000 de persoane.
În luna noiembrie, companiile au obligații de declarare doar pentru cele mai uzuale taxe și impozite.
Noțiunea de „analiză de risc”, în baza căreia autoritățile fiscale inițiază controale sau decid înregistrarea în scopuri de TVA, există în legislația a șapte dintre cele zece state europene care au răspuns unui chestionar Deloitte România pe acest subiect. Procedura propriu-zisă este, de regulă, netransparentă, la fel ca în România, însă mai puțin restrictivă.
Firmele au cumpărat până în prezent aproape 260.000 de case de marcat cu jurnal electronic, însă dintre acestea au fost puse în funcțiune mai puțin de jumătate, în jur de 120.000, potrivit datelor consultate de Profit.ro. În prezent, pe piață este o criză de case de marcat noi, termenul de așteptare între comandă și livrare fiind destul de lung, dar și una de personal calificat care să le instaleze. La 1 noiembrie expiră pentru firmele mici termenul de grație, de trei luni, în ce privește amenzile pentru nerespectarea dotării cu noile aparate fiscale. Chiar și așa, firmele nu vor fi amendate, întrucât abaterea a fost introdusă sub incidența Legii prevenirii, iar Ministerul Finanțelor a dat asigurări că autoritățile vor continua să aibă o atitudine înțelegătoare și în perioada următoare.
Cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, plângându-se în continuu de evaziune și în "foame" foarte mare de bani la bugetul de stat, care a determinat administrațiile fiscale județene să ia în vizor chiar și banii plătiți la nunți fotografilor și lăutarilor, după cum Profit.ro a relatat în premieră, România nu poate să beneficieze de decizia istorică a Elveției de a renunța în bună măsură la secretul bancar și fiscal și de a face schimburi automate de informații privind conturile financiare ale contribuabililor cu alte state.
Majoritatea firmelor se vor dota cu noile case de marcat cu jurnal electronic până la finele anului, potrivit unor estimări prezentate de Ministerul Finanțelor, care dă în același timp asigurări că obiectivul este să nu afecteze activitatea firmelor și să nu fie aplicate sancțiuni dacă nu există elemente de vinovăție ale contribuabililor. Finanțele au dispus ca orice controale pe această temă, derulate în principal de Antifraudă, să se realizeze cu informarea prealabilă a Ministerului. În plus, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a transmis clar instituțiilor de control ca nicio firmă să nu fie sancționată nici măcar cu avertisment dacă în control se constată că achiziția aparatului de marcat nu a putut fi realizată din motive independente de voința acesteia, cum ar fi lipsa de pe piață a modelului necesar. În prezent, pentru nerespectarea acestei obligații se aplică Legea prevenirii.
Numărul caselor de marcat cu jurnal electronic în funcțiune la firme a depășit acum pragul de 100.000, însă acestea au fost instalate în aproximativ patru luni și jumătate, de la începutul lunii iunie și până în prezent. În proces de instalare mai sunt circa 100.000 de case, însă marea problemă este că pe piață se găsesc cu greu case noi de cumpărat, iar asociațiile importatorilor estimează că mai este nevoie de câteva luni pentru ca totalul să se apropie de 800.000, numărul aparatelor care trebuie deja să fie operaționale la 1 noiembrie.
Octombrie este o lunǎ în care companiile au responsabilitǎți de raportare uzuale. 1 octombrie a reprezentat termenul pentru depunerea declarației informative privind livrǎrile/prestǎrile și achizițiile efectuate pe teritoriul național (formular 394), pentru luna anterioarǎ, întrucât 30 septembrie a fost zi nelucrǎtoare.