Activele nete ale celor 233 de fonduri de investiții, locale și străine, au scăzut în luna martie cu 1,1%, până la nivelul de 51,5 miliarde lei (10,4 miliarde euro), iar de la începutul anului au scăzut cu 4%, arată datele publicate de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF).
Alpha Bank Romania lansează pe piața locală trei fonduri de investiții ce fac parte din Alpha (LUX) Global Funds, administrate de Alpha Asset Management A.E.D.A.K., membră a Grupului Alpha Bank specializată în administrarea investițiilor, și supravegheate de Commission de Surveillance du Secteur Financier din Luxemburg.
Black Sea Fund I, fond de private equity axat pe IMM-uri, fondat în 2018 de către Matei Paun, Arin Ion, Cornel Fumea și Adrian Vasile, urmează să adauge o nouă tranzacție în portofoliu.
Sparking Capital, un fond de investiții early stage, estimează că își va completa portofoliul cu încă patru companii până la finalul anului, în funcție însă de oportunități, dar și de câte runde de follow-on va realiza în companiile la care deține deja participații.
Morphosis Capital va începe strategia de atragere de capital pentru cel de-al doilea fond de investiții la finalul primului semestru din acest an. Morphosis Capital Fund II va avea un buget de 100 de milioane de euro, din care 30% va fi investit în țări din regiune, iar restul în companii de pe piața locală.
Comisia Europeană a aprobat, luni, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, harta pe baza căreia în România se vor acorda ajutoare regionale în perioada 1 ianuarie 2022 - 31 decembrie 2027, în cadrul Orientărilor revizuite privind ajutoarele de stat regionale.
Activele nete ale fondurilor deschise de investiții locale s-au situat la o valoare de aproximativ 22,9 miliarde lei în septembrie, în ușoară scădere (-0,2%) comparativ cu luna precedentă, potrivit unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Brigada Antitero a Serviciului Român de Informații (SRI), în parteneriat cu alte structuri din SRI și cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) din MAI, vrea să construiască un centru de "intervenții multi-risc" în București, pe un amplasament din cadrul bazei sale de pe strada Niagara din sectorul 1 al Capitalei, proiectul urmând să fie finanțat din fonduri UE nerambursabile.
Activele nete ale fondurilor deschise de investiții locale s-au situat la o valoare de aproximativ 22,95 miliarde lei în august, în creștere cu 1,8% comparativ cu luna precedentă, potrivit unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Activele nete ale celor 227 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au scăzut în luna iulie cu 0,4%, până la nivelul de 50,2 miliarde lei (10,2 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 12,9%, a informat Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF).
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a investit 42,5 milioane de euro în cea mai recentă emisiune de obligațiuni verzi a dezvoltatorului imobiliar CTP, cel mai mare proprietar de depozite din România.
Sectorul românesc de administrare a activelor financiare a ajuns la active de de peste 23 miliarde lei. Fondurile cu plasamente în acțiuni au avut cea mai bună dinamică, iar subscrierile nu au avut sincopă nici măcar în anul pandemiei.
Investițiile directe realizate de fondurile suverane de investiții în 2020 aproape s-au dublat comparativ cu 2019, ajungând la 65,9 miliarde de dolari, o parte importantă din aceste investiții fiind realizată acasă, în condițiile în care fondurile au încercat să contracareze impactul crizei COVID-19 asupra economiilor lor, arată un raport publicat marți, transmite Reuters.
În condițiile unei tendințe inclusive pentru plasamentele în fondurile de investiții cu plasamente în instrumente cu venit fix, sectorul românesc de administrare a activelor financiare are un prim trimestru foarte bun în 2021.
Cea mai mare creștere a fost consemnată pe segmentul de furnizare, unde EBITDA s-a majorat de peste 5 ori, de la 15 la 82 milioane euro. Noul business Enel X, legat de electromobilitate și constând în principal în stații de încărcare a mașinilor electrice și hibrid, și-a sporit profitul operațional cu 50%, de la 6 la 9 milioane euro.
Deși se află pe o tendință de refacere a intrărilor nete, fondurile locale de investiții încă erau în decembrie în declin față de începutul anului. Apetitul la risc al românilor rămâne redus.
Proiectul Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de 1,55 miliarde euro în domeniul Energie și tranziție verde.
Planul Național de Redresare și Reziliență va avea un buget propus de 30,444 miliarde euro, fonduri care vor reprezenta investiții în anumkite direcții mari: Transport și Schimbări Climatice, Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului, Competitivitate economică, Digitalizare și Reziliență. Printre obiectivele propuse a fi realizate prin aceste investiții se numără peste 250 kilometri de autostradă, peste 140 kilometri de cale ferată modernizată/electrificată, respectiv cel puțin 7 kilometri de magistrală nouă de metrou. Sunt prevăzute, de asemenea, fonduri pentru reabilitare eneregtică a blocurilor, sistemelor de termoficare, inclusiv programe pentru susținerea mediului de afaceri.
Guvernul vrea să adopte Strategia energetică națională prin ordonanță de urgență, deși legislația în vigoare prevede că aceasta trebuie aprobată de către Parlament, argumentând, printre altele, că această "scurtătură" este necesară pentru a se evita riscul ca România să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție și eventual obligată să plătească amenzi în cadrul unei proceduri de infringement a Comisiei Europene aflată în desfășurare și demarată în urmă cu 5 ani, legată de autorizarea mai multor microhidrocentrale.
În România, în piață, sunt mulți bani, iar fondurile de investiții sunt în căutare de startup-uri, cu potențial de creștere a afacerilor atât pe plan local, cât și global. Pandemia a schimbat inclusiv modul de lucru în business: firmele concurente discută între ele pentru a supraviețui. Pandemia va duce capitalismul autohton la next level. Toate firmele care vor ieși din criză vor ieși mult mai puternice, dar vor fi și multe companii intrate în categoria zombie - prezente, dar fără viabilitate economică. Guvernanții și băncile sunt alături cu soluții de finanțare, prezentate la Videoconferința Profit.ro - IMM-urile în criză: Stop joc sau adaptare rapidă?
Valul de vânzări de pe piețele externe aduse de pandemia de coronavirus și măsurile subsecvente vătămătoare pentru economie s-au răsfrânt nefavorabil și asupra pieței de capital de la București, unde valoarea intrinsecă a fondurilor de investiții a scăzut, iar românii au „fugit” cu aproape 4 miliarde de lei din aceste entități. Partea plină a paharului o reprezintă creșterea cu 6.000 de persoane a numărului de investitori și interesul sporit pentru bursă al românilor cu disponibilități bănești.
Valul de vânzări de pe piețele externe aduse de pandemia de coronavirus și măsurile subsecvente vătămătoare pentru economie s-au răsfrânt nefavorabil și asupra pieței de capital de la București, unde valoarea intrinsecă a fondurilor de investiții a scăzut, iar românii au „fugit” cu aproape 4 miliarde de lei din aceste entități. Partea plină a paharului o reprezintă creșterea cu 6.000 de persoane a numărului de investitori și interesul sporit pentru bursă al românilor cu disponibilități bănești.
Guvernul a aprobat vineri o ordonanță de urgență pentru sprijinirea din fonduri europene nerambursabile, în cuantum de 1 miliard de euro, a întreprinderilor mici și mijlocii, prin acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru, respectiv granturi pentru investiții.
“Cuvintele sunt cele mai puternice droguri consumate de omenire. Nu numai că acestea infectează, infatuează, anesteziază și paralizează, însă se insinuează și colorează cele mai reduse celule ale creierul”, remarca Kipling în urmă cu un secol. Există însă unele cuvinte mai periculoase decât altele, cele care infectează, infatuează, anesteziază și paralizează creierele politicienilor. Ele au propria lor viață și se redefinesc după cum le poftește inima. Cele mai multe obțin un certificat de calitate superioară, transformându-și caracterul dintr-unul descriptiv într-unul normativ. Termeni precum “fonduri europene” sau “venituri bugetare” nu mai sunt folosiți în corespondență cu anumite sume de bani, ci au căpătat o valoare pozitivă absolută. Maximizarea lor a devenit, dintr-un mijloc pentru atingerea unor obiective (bune sau rele), un scop în sine.
Guvernul a discutat, joi, în primă lectură o ordonanță de urgență pentru sprijinirea din fonduri europene nerambursabile, în cuantum de 1 miliard de euro, a întreprinderilor mici și mijlocii, prin acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru, respectiv granturi pentru investiții.