Rezultatele 1 - 25 din 36 pentru "gfk"

Pe parcursul anului 2018, consumatorii nu au mai redobândit încrederea în economie pe care au avut-o în 2017. Românii au devenit reticenți pe fondul tensiunilor de pe piața monetară (creșterea ROBOR) și a situației economice incerte. Prin urmare, indicatorul Climatului de Consum măsurat de GfK este încă negativ, situat în zona de pesimism (-20.7).

Industria bunurilor de larg consum a înregistrat pe parcursul anului trecut o creștere de 5,7% comparativ cu 2017, creștere determinată în cea mai mare parte de inflație.

Tranzacția prin care compania franceză de cercetare de piață Ipsos preia patru divizii ale rivalului german GfK din 26 de țări, inclusiv din România, a primit aprobările necesare și va fi finalizată pe 1 octombrie.

Piața bunurilor de larg consum a crescut în prima jumătate a acestui an cu 8,4% față de perioada similară din 2017, creștere determinată de inflație și de intensificarea volumelor cumpărate. Comerțul modern a câștigat în continuare teren în fața celui tradițional. Hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal din perspectiva cotei de piață, dar sunt afectate de evoluția pozitivă a celorlalte tipuri de formate de retail.

Compania franceză de cercetare de piață Ipsos, numărul trei mondial, va prelua patru divizii din domeniul cercetării ad-hoc ale rivalului german GfK din 26 de țări, inclusiv din România, în schimbul a 105 milioane de euro în numerar.

Românii privesc perspectivele economice ale propriei țări cu mai mult pesimism decât oriunde în altă parte a Europei. Prognozele economice în rândul consumatorilor români au continuat să scadă în trimestrul al doilea, sunt concluziile studiului GfK privind climatul de consum în Europa pentru al doilea trimestru din 2018.

În 2017, fiecare cetățean din țărilor UE analizate a avut o putere medie de cumpărare de 16.436 euro. Aceasta echivalează cu o creștere nominală de 1,9% față de anul precedent.

În primul trimestru al anului 2018, piața bunurilor de larg consum pentru acasă din România a înregistrat o creștere în valoare de 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Spre deosebire de perioadele anterioare, volumele cumpărate au reintrat pe o curbă ascendentă (+7.4%). Familiile au mers mai des la cumpărături și au lăsat în medie sume mai mari la o vizită în magazin. Atât volumele mai mari au stat în spatele creșterii pieței, cât și inflația, care a ajuns la 3,8% (sursa: Eurostat).

Consumatorii români au continuat să manifeste o lipsă majoră de optimism în primul trimestru din 2018, așteptările privind câștigurile și înclinația către cumpărare fiind în scădere.

Piața bunurilor de folosință îndelungată a crescut cu 14,4% anul trecut, la 2,98 miliarde euro, cea mai mare contribuție fiind dată de sectorul Telecom cu o creștere de 29,5%, până la valoarea de 1,165 miliarde euro.

În decembrie, indicele climatului de consum calculat de GfK pentru cele 28 de state din UE a atins valoarea de 21,1 puncte, cea mai ridicată din ultimii 10 ani. La finalul trimestrului al treilea, această valoare era încă la nivelul de 20,9 puncte, iar prognozele anul 2018 estimează o creștere a consumului casnic din Uniunea Europeană între 1,5 și 2%, în termeni reali.

Peste jumătate dintre utilizatorii de internet din mediul urban folosesc internetul mai des decât în urmă cu un an pentru a găsi produsele pe care și le doresc sau pentru a afla detalii despre acestea.

Creșterea costurilor în următorul an reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 29% dintre români, în contextul în care 21% sunt îngrijorați pentru evoluția economiei în următoarea perioadă, iar 92% spun că nu împrumută mai mult decât știu că pot rambursa fără dificultăți, potrivit unui sondaj publicat joi și desfășurat de compania britanică de cercetare GfK, realizat la inițiativa grupului britanic International Personal Finance, prezent în România prin subsidiara Provident Financial.

Vânzările de bunuri de folosință îndelungată din România au crescut în primul semestru din acest an cu 10,5% față de aceeași perioadă din 2016, până la 1,177 miliarde euro, potrivit studiului de piață GfK Temax, publicat joi, care mai arată că sectorul telecomunicațiilor și cel al electrocasnicelor mici au înregistrat cele mai mari creșteri, de 19,1% față de aceeași perioadă din 2016.

Un studiu efectuat de GfK în 32 de țări din Europa despre cele mai recente evoluții și prognoze din retail estimează o creștere de 1,5% a afacerilor în acest an.

Piața bunurilor de folosință îndelungată a crescut în primul trimestru al anului cu aproape 6% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 557 milioane de euro. Două dintre cele șapte sectoare – electronice (TV, produse audio) și electrocasnice mici – au înregistrat rate de creștere de două cifre. Tot cu un procentaj din două cifre au urcat și vânzările de smartphone-uri 4G, continuând ritmul din trimestrele anterioare. Cea mai mare scădere, de peste 16%, a fost înregistrată de sectorul de dispozitive de printare, potrivit unui studiu GfK Temax.

Așteptările românilor privind majorarea veniturilor au crescut semnificativ în primul trimestru, la un nivel record, susținute de declinul șomajului, dar și de percepția mai optimistă a populației în ce privește evoluția viitoare a economiei, potrivit unui studiu GfK.

Piața de bunuri de folosință îndelungată din România a crescut anul trecut cu 9% comparativ cu 2015, până la 2,55 miliarde euro, nivel comparabil cu cel înregistrat în anul de boom 2007, cele mai bune evoluții, de peste 20% fiind înregistrate de electrocasnice și electronice, potrivit celui mai recent studiu GfK.

Vânzările de bunuri de folosință îndelungată din România au crescut cu 13,2% în primele nouă luni ale acestui an, până la 1,645 miliarde euro, față de primele trei trimestre ale anului trecut, după ce ritmul de creștere a încetinit în trimestrul al treilea la 9,5%, pe fondul scăderilor din sectoarele IT, foto și imprimante, potrivit studiului de piață GfK Temax, publicat marți.

Românii și-au temperat în ultimele trei luni dorința de cumpărare și estimările privind economia, dar se așteaptă în continuare la creșterea rapidă a veniturilor, arată studiul privind climatul de consum în Europa pentru al treilea trimestru din 2016 realizat de GfK, care avertizează că, în ciuda creșterii economice din România, majoritatea copleșitoare a populației își permite să cumpere doar articolele esențiale pentru traiul zilnic.

Vânzările totale de bunuri de folosință îndelungată au urcat cu 15,2% în primul trimestru, comparativ cu perioada similară din 2015, și a atins valoarea de 521 milioane euro, sectoarele telecom, electrocasnicele mari și cele mici înregistrând creșteri între 20% și 33%, potrivit unui studiului GfK Temax. Aceste trei categorii au însumat vânzări de 320 milioane euro.

Marile rețelele de magazine (hipermarketuri, supermarketuri, discounteri și cash&carry) au ajuns în primul trimestru al acestui an la cotă de piață record din comerțul românesc, de 60%, în creștere cu patru puncte față de aceeași perioadă a anului trecut, fiind astfel principalii beneficiari ai creșterii consumului. Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere, potrivit datelor GfK.

Puterea de cumpărare din România este printre cele mai mici din Europa, deși a înregistrat un mic salt în București și județele Timiș și Cluj, față de restul țării, dar românii continuă să-și cheltuiască banii în magazine, față de restul europenilor care preferă călătoriile și activitățile recreative. Astfel, afacerile din retailul românesc vor continua să crească și în acest an, după un an 2015 foarte bun, cu un avans de la 7%, peste media europeană de sub 1%, potrivit estimărilor companiei de cercetare GfK.

Disponibilitatea pentru cumpărare a românilor a crescut semnificativ în primul trimestru, ajungând la nivelul din septembrie 2008, înainte de criza financiară, cel mai probabil pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% din ianuarie, potrivit unui studiu GfK.

Ieftinirea alimentelor, după reducerea TVA de la mijlocul anului trecut, a determinat românii să cumpere produse mai scumpe, după ce în anii de criză se orientaseră către produsele cu prețuri mai mici. Această trecere a fost susținută și de creșterea unor categorii de produse precum pește și fructe de mare, fructe uscate, miere, cereale pentru mic dejun, cidru, produse speciale de îngrijire a dinților, a pielii și a picioarelor, potrivit GFK.