Rezultatele 1 - 25 din 50 pentru "gfk"

Cheltuielile casnice pentru bunuri de larg consum au crescut în România, în primul trimestru al anului, cu aproape 14%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce mărcile private au câștigat teren în fața celor naționale și au ajuns să acopere 21% din vânzările totale, arată datele GfK Consumer Panels & Services.

Piața românească de bunuri de folosință îndelungată (Technical Consumer Goods, TCG) a înregistrat în primul trimestru al anului 2020 o ușoară creștere a valorii vânzărilor cu 3.6% față de aceeași perioadă a anului 2019, creștere determinată în principal de evoluțiile sectoarele IT, Echipamentele de birou și Electrocasnicele Mici.

Indicatorul Încrederii Consumatorului a avut o evoluție descrescătoare, în martie 2020, atât în România cât și în Uniunea Europeană, în contextul economic marcat de impactul epidemiei de Covid-19, arată o analiză realizată de GfK.

Piața românească de bunuri de folosință îndelungată (technical consumer goods, TCG) a înregistrat în ultimul trimestru al anului 2019 o creștere a valorii vânzărilor de 5,7% față de aceeași perioadă a anului 2018, avansul fiind datorat campaniilor promoționale organizate în perioada Black Friday și în luna decembrie 2019.

Pe parcursul anului 2019, cumpărăturile casnice de bunuri de larg consum au înregistrat în România o creștere modestă, de 2,2%. Sub influența majorării prețurilor la alimente în medie cu 5,6%, conform Eurostat, românii au cumpărat aceleași volume, însă au ales segmente inferioare de preț. În 2018, ritmul de creștere a pieței a fost dublu, în timp ce în 2017 piața creștea cu peste 7%.

Românii comandă cel mai des de pe smartphone haine, produse de înfrumusețare și electronice, iar 82% dintre români aleg magazinul online în funcție de postările întâlnite pe rețelele de socializare ale brandurilor, prietenilor și influencerilor, sunt câteva dintre concluziile Barometrului european e-shoppers 2019 realizat de GfK pentru compania de curierat DPD Group

Piața românească de bunuri de folosință îndelungată a atins 2,27 miliarde euro în primele nouă luni din acest an, reprezentând o creștere de 2,6% față de aceeași perioadă din 2018.

Românii au o sumă medie de 5.881 euro de persoană disponibilă pentru cheltuieli și economii în acest an, cu aproximativ 60% sub media europeană.

Review-urile online din partea altor cumpărători sunt cel mai important criteriu în cazul cumpărătorilor de electrocasnice mici, femeile dând ceva mai mult credit acestora decât bărbații - 72%, respectiv 68%.

Venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% anul trecut, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016, județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu fiind însă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. La mică distanță de acestea sunt Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți. Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este reprezentat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș.

Piața electro-IT a înregistrat o creștere de aproape 6% în trimestrul 2, până la 737 de milioane de euro. Cel mai mare sector al pieței, cel de telecom, a avut un avans de aproape 4%, atingând valoarea de 322 milioane de euro. Electrocasnicele mari și mici au avut performanțe bune, ca și în trimestrele anterioare, de peste 16% pentru fiecare sector, cu valori absolute de 155 si, respectiv, 53 de milioane de euro.

Peste trei sferturi (76%) dintre românii care locuiesc în mediul urban, participanți la un sondaj, preferă să zugrăvescă locuința ei înșiși sau împreună cu un alt membru al familiei sau prieten și doar 24% apelează la un zugrav profesionist.

Cifra de afaceri a magazinelor de retail din cele 27 de țări ale UE (mai puțin Marea Britanie) va crește în acest an, în medie, cu 2%, România (cu un avans prognozat de 7%) și Lituania (aproape 6%) fiind pe primul loc în această tendință.

Cu o valoare de 700 milioane de euro în primul trimestru din 2019, piața românească a bunurilor de folosință îndelungată a marcat o scădere de aproape 2% față de primele trei luni ale anului trecut.

Pe parcursul anului 2018, consumatorii nu au mai redobândit încrederea în economie pe care au avut-o în 2017. Românii au devenit reticenți pe fondul tensiunilor de pe piața monetară (creșterea ROBOR) și a situației economice incerte. Prin urmare, indicatorul Climatului de Consum măsurat de GfK este încă negativ, situat în zona de pesimism (-20.7).

Industria bunurilor de larg consum a înregistrat pe parcursul anului trecut o creștere de 5,7% comparativ cu 2017, creștere determinată în cea mai mare parte de inflație.

Tranzacția prin care compania franceză de cercetare de piață Ipsos preia patru divizii ale rivalului german GfK din 26 de țări, inclusiv din România, a primit aprobările necesare și va fi finalizată pe 1 octombrie.

Piața bunurilor de larg consum a crescut în prima jumătate a acestui an cu 8,4% față de perioada similară din 2017, creștere determinată de inflație și de intensificarea volumelor cumpărate. Comerțul modern a câștigat în continuare teren în fața celui tradițional. Hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal din perspectiva cotei de piață, dar sunt afectate de evoluția pozitivă a celorlalte tipuri de formate de retail.

Compania franceză de cercetare de piață Ipsos, numărul trei mondial, va prelua patru divizii din domeniul cercetării ad-hoc ale rivalului german GfK din 26 de țări, inclusiv din România, în schimbul a 105 milioane de euro în numerar.

Românii privesc perspectivele economice ale propriei țări cu mai mult pesimism decât oriunde în altă parte a Europei. Prognozele economice în rândul consumatorilor români au continuat să scadă în trimestrul al doilea, sunt concluziile studiului GfK privind climatul de consum în Europa pentru al doilea trimestru din 2018.

În 2017, fiecare cetățean din țărilor UE analizate a avut o putere medie de cumpărare de 16.436 euro. Aceasta echivalează cu o creștere nominală de 1,9% față de anul precedent.

În primul trimestru al anului 2018, piața bunurilor de larg consum pentru acasă din România a înregistrat o creștere în valoare de 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Spre deosebire de perioadele anterioare, volumele cumpărate au reintrat pe o curbă ascendentă (+7.4%). Familiile au mers mai des la cumpărături și au lăsat în medie sume mai mari la o vizită în magazin. Atât volumele mai mari au stat în spatele creșterii pieței, cât și inflația, care a ajuns la 3,8% (sursa: Eurostat).

Consumatorii români au continuat să manifeste o lipsă majoră de optimism în primul trimestru din 2018, așteptările privind câștigurile și înclinația către cumpărare fiind în scădere.

Piața bunurilor de folosință îndelungată a crescut cu 14,4% anul trecut, la 2,98 miliarde euro, cea mai mare contribuție fiind dată de sectorul Telecom cu o creștere de 29,5%, până la valoarea de 1,165 miliarde euro.

În decembrie, indicele climatului de consum calculat de GfK pentru cele 28 de state din UE a atins valoarea de 21,1 puncte, cea mai ridicată din ultimii 10 ani. La finalul trimestrului al treilea, această valoare era încă la nivelul de 20,9 puncte, iar prognozele anul 2018 estimează o creștere a consumului casnic din Uniunea Europeană între 1,5 și 2%, în termeni reali.