Totodată, prețul mediu ponderat al gazelor cumpărate în ianuarie 2022 în baza contractelor de import s-a majorat de 4,4 ori față de cel aferent aceleiași luni din anul trecut, de la numai 68,56 lei/MWh la 305,42 lei/MWh.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a acuzat vineri Rusia că pune în pericol tranzitul gazelor rusești exportate către Europa de către gigantul rus producător de stat Gazprom prin conductele ucrainene, informație care a dus la o scumpire cu aproape 4% a gazelor pe principalele huburi europene, după 5 zile consecutive de ieftiniri.
Preluarea de către statul german a controlului asupra administrării operațiunilor din Germania ale gigantului rus de stat al producției de gaze naturale Gazprom înseamnă că, indirect, Berlinul va gestiona și unul dintre marii importatori de gaze rusești din România.
Tranzitul gazelor naturale rusești spre clienții din Europa prin intermediul conductelor ucrainene funcționează ca o formă de "apărare antiaeriană energetică" a infrastructurii de transport de gaze a Ucrainei, armata rusă agresoare nebombardând-o în mod intenționat din acest motiv, astfel că marii consumatori din UE care cumpără de la gigantul rus de stat Gazprom ar trebui să o facă prin gazoductele din Ucraina și să boicoteze celelalte rute, a declarat șeful operatorului de transport și sistem ucrainean LLC Gas TSO, Serghei Makogon
Operatorul național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a solicitat Uniunii Europene redirecționarea prin conductele sale a importurilor de gaze rusești care sunt efectuate în prezent prin intermediul Nord Stream 1, gazoductul ce leagă Rusia de Germania traversând Marea Baltică, dar și eliminarea restricțiilor de export din România.
Uniunea Europeană vrea să oblige gigantul rus de stat al producției de gaze naturale Gazprom să renunțe la orice formă de control pe care o exercită în prezent asupra facilităților de înmagazinare subterană a gazelor din Europa, ca parte a planurilor Bruxelles-ului de reducere accelerată a dependenței continentului de importurile de gaze din Rusia, cifrată în prezent la circa 40% din consumul anual, ca urmare a agresiunii militare a Federației Ruse asupra Ucrainei.
Importurile de gaze naturale utilizabile ale României au crescut cu 48,1% în prima lună a anului, față de ianuarie 2021, la 299.100 tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.
De la începutul conflictului militar din Ucraina, România a importat din Rusia, pe cele două rute disponibile, cea ucraineană și cea bulgară, peste un TWh de gaze, reprezentând 18,7% din consumul intern din această perioadă.
Comisia Europeană a schițat un draft de plan de eliminare a dependenței statelor membre UE de importurile de gaze din Rusia, a cărui implementare ar reduce achizițiile continentului de la gigantul rus de stat Gazprom cu aproape 80% doar anul acesta, potrivit a doi înalți oficiali europeni citați de Bloomberg.
Europenii ar trebui să reducă cu un grad temperatura la care își mențin apartamentele în timpul iernii pentru a reduce consumul de gaze naturale și, pe cale de consecință, dependența continentului de importurile de la gigantul rus de stat Gazprom, pe care Kremlinul le folosește ca pe o armă în războiul din Ucraina, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale a Energiei (IEA), organizație interguvernamentală de profil din cadrul OCDE.
Director comercial al firmei este un fost șef român pe furnizare de gaze la Electrica Furnizare, Transenergo și Romelectro.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Europei și obligă țările de pe Bătrânul Continent să caute opțiuni alternative de furnizare la livrările gigantului rus de stat Gazprom, a generat interes din partea Uniunii Europene pentru resursele de gaze ale Tanzaniei, statul african reluând în noiembrie anul trecut discuțiile cu giganții petrolieri Equinor și Shell pentru demararea proiectului construirii unei facilități de producție și export de gaze naturale lichefiate (LNG) de 30 miliarde dolari.
Armata Federației Ruse a atacat Ucraina în dimineața zilei în care sistemul energetic național al țării, secondat de cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, s-a deconectat pentru 3 zile, până pe 27 februarie, de cele cu care se învecinează direct, ale Rusiei și Belarusului la est și ale României, Ungariei și Slovaciei la vest, ca parte a unui test tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în vederea sincronizării, de anul viitor, cu sistemele energetice din Europa de Vest și renunțării la sincronizarea actuală cu rețelele de electricitate rusă și bielorusă, care datează din epoca sovietică.
Marți, ziua posterioară escaladării conflictului ruso-ucrainean, a fost prima zi din acest an în care România nu a intrat fizic niciun metru cub de gaz din Ungaria. Importurile din Ucraina, de fapt din Rusia cu livrare la granița ucraineană, în schimb au atins un nivel record al ultimului an, de circa 57 GWh.
Nici măcar prețurile mari de pe piețele europene nu au determinat Rusia să își majoreze livrările de gaze naturale către Europa, Kremlinul continuând în acest fel să șantajeze Uniunea Europeană pentru ca aceasta să accepte punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, care aduce gaze rusești în Germania ocolind Ucraina, cu încălcarea legislației comunitare, a declarat Serghei Makogon, CEO-ul operatorului național de transport de gaze al Ucrainei, omologul Transgazului românesc.
Întețirea conflictului din Ucraina ar putea aduce noi sancțiuni împotriva Rusiei. Regiunea Europei Centrale și de Est și-a redus dependența față de Rusia de la precedenta invazie în 2014, dar aprovizionarea cu gaze rămâne o problemă spinoasă pentru multe țări. Dintre toate, România stă cel mai bine, cu cele mai mici exporturi de produse către Rusia și cele mai reduse importuri de gaze.
Rezervările de capacitate de import gaze naturale efectuate pentru luna februarie sunt cu 2,25% peste cele aferente lunii ianuarie, însă cu 16,7% sub cele efectuate pentru ultima lună a anului trecut, reiese din datele analizate de Profit.ro. În timp ce rezervările prin punctul de interconectare de la Negru Vodă cu Bulgaria au scăzut de la 105 GWh/zi în decembrie 2021 la 10,5 Gwh/zi, cele din punctul Isaccea (pe granița cu Ucraina), care erau inexistente în decembrie 2021, au crescut de la 48 GWh/zi în ianuarie la 56,8 GWh/zi în februarie.
Qatarul nu va putea să-și majoreze semnificativ livrările de gaze naturale către Europa în cazul în care exporturile gigantului rus de stat Gazprom se vor diminua dramatic sau se vor opri cu totul, pe fondul spectrului invadării Ucrainei de către Rusia și al escaladării tensiunilor în această privință dintre SUA, UE și Kremlin, scrie Bloomberg, citând trei surse la curent cu situația.
La începutul lunii decembrie, Profit.ro avertiza că, “în momentul în care România va începe să importe gaz din Ungaria, va deveni cap de traseu atât în ceea ce privește gazul importat prin Negru-Vodă (din TurkStream via Bulgaria), cât și în ceea ce privește gazul importat din Ungaria și Austria, ceea ce va conduce la formarea pe piața autohtonă a celui mai ridicat preț regional”.
Anul nou vine cu o veste bună și cu una proastă pentru siguranța alimentării cu gaze a României. Veste bună este că s-a efectuat, pentru prima dată în ultimii ani, rezervare de capacitate de import pe punctul de interconectare Isaccea-Orlovka cu Ucraina, însă vestea proastă este că nu s-a mai rezervat o cantitate semnificativă prin cel mai important punct de interconectare, cel de la Negru Vodă cu Bulgaria. Astfel, în total, pentru luna ianuarie, a fost rezervată în cele 4 puncte de interconectare funcționale o capacitate totală de aproximativ 138,5 GWh/zi, cu o cincime sub nivelul rezervărilor efectuate pentru luna decembrie.
România și-a redus în 2020 importurile de gaze cu 20%, de la recordul istoric înregistrat în 2019, de 28,93 TWh, la 23,18 TWh, plătind pentru acestea o sumă aproape de două ori mai redusă decât cea achitată în 2019. Importurile din Federația Rusă au rămas relativ constante, micșorarea intrărilor fiind mult mai evidentă pe punctul de interconectare cu Ungaria, începând mai ales cu jumătatea a doua a anului, în principal ca urmare a inversării evoluției prețurilor pe cele două piețe.
România a reluat începând de vineri, așa cum anticipa Profit.ro, importurile de gaze din Ungaria, acestea depășindu-le în volume pe cele din Ucraina, pentru a putea acoperi majorarea consumului determinată de răcirea bruscă a vremii.
Volumul gazelor rusești care au intrat în România din Ucraina s-a redus cu 90% în primul trimestru al acestui an, prin punctul de interconectare Orlovka-Isaccea fiind importate doar 300 de milioane de metri cubi, a anunțat operatorul sistemului de transport din Ucraina, Gas TSO. Spre deosebire de anii trecuți, când gazul care intra în România prin acest punct era destinat majoritar alimentării statelor balcanice, în 2020, toată cantitatea de gaz exportată în acest an de Ucraina în România a avut ca destinație acoperirea consumului intern.
Vremea neobișnuit de caldă și intrarea celui mai mare consumator de gaze din România, combinatul chimic Azomureș, în revizie generală de la 1 martie au condus la reducerea de Mărțișor a importurilor de gaze rusești prin Ucraina cu 90%, de la 44 GWh/zi la 4,6 GWh/zi. Măsura a fost compensată de o majorare cu aproximativ 10 GWh/zi a extragerilor de gaze din depozite, astfel că sistemul național de transport s-a aflat într-o stare optimă de funcționare. Tendința a continuat, astfel că, pe 3 martie, România nu mai importa niciun mc de gaz rusesc pe ruta ucraineană.