Dacă intenția Guvernului este de a face în așa fel încât măcar o parte din încasările ANRE generate de impozitul de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice să ajungă totuși la bugetul de stat, se pune întrebarea cum va reuși Executivul să reglementeze acest lucru fără să încalce legislația națională și europeană, care stipulează limpede independența, inclusiv financiară, a Autorității.
Nu doar companiile din sectorul energiei electrice, ci și cele din domeniul gazelor naturale, precum și cele din cogenerare, dar doar pentru partea de energie electrică, nu și pentru cea termică, vor datora ANRE o contribuție bănească egală cu 2% din cifra lor de afaceri, potrivit textului ordonanței de urgență adoptate azi de Guvern.
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) afirmă că insinuările din ultimul discurs al liderului PSD Liviu Dragnea referitoare la creșteri nefondate de prețuri și la eludarea plății taxelor de către multinaționalele din România "contravin realității" și sunt "extrem de grave", iar Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) spune că eventuala introducere a unui impozit pe cifra de afaceri a companiilor energetice, sugerată de Dragnea, "ar avea efecte devastatoare" nu numai pentru sectorul energetic, ci și pentru întreaga economie românească.
Oricine vizita marți Parlamentul României și asista la ședințele a două comisii, cea pentru industrii și cea de buget-finanțe, ar fi fost uimit să constate că există două Românii total diferite, descrise, paradoxal, de doi parlamentari, ambii membri ai coaliției de guvernare. Potrivit unuia dintre aceștia, prețul gazelor din România s-a majorat cu 400% de la liberalizare, ajungând să fie mai mare decât cel de pe bursa de specialitate vieneză. Potrivit celuilalt, gazul din România este cu 25% mai ieftin decât cel tranzacționat pe Central European Gas Hub (CEGH) din Austria, în funcție de care este în prezent stabilită redevența în România.
Companiile din domeniul energetic nu mai pot avea o rată a rentabilitățiii mai mare de 5,66%, pare a fi noua politică a guvernanților, fie că sunt politicieni numiți la conducerea ANRE, fie că sunt șefi de comisii de specialitate în Parlament. Ultimul exemplu: cel al companiilor producătoare de gaze onshore, care, dacă vor fi votate favorabil amendamentele avansate acum în Parlament, nu își vor mai însuși decât 5 lei din prețul actual de 90 de lei. O rată a profitabilității de 5,55%, coincidență sau nu, extrem de apropiată de rata rentabilității stabilită de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru companiile distribuitoare de energie și gaze naturale.
Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) spune că eventuala adoptare a măsurilor de înăsprire a fiscalității suportate de producătorii de gaze naturale discutate în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților și prezentate de Profit.ro aici ar fi neconstituțională, ar scumpi gazele la consumatori, ar reduce veniturile bugetare, ar descuraja investițiile în explorare și exploarare și ar afecta securitatea energetică a țării.
În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.
Cel mai probabil, potențialii cumpărători de capacitate au încetat unilateral contractele de rezervare cu Transgaz ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiect, determinată de adoptarea cu întârziere și într-o formă nemulțumitoare pentru petroliști a Legii offshore.
Impozitul pe profit pentru companiile petrochimice ar putea fi redus de la 16 la 10% pentru sume de până la 10 milioane lei, iar salariații din industria petrochimică ar putea deveni, din punct de vedere fiscal, noii "IT-iști" ai României, prin aplicarea și în cazul lor a scutirii de impozitul pe veniturile salarii. Potrivit ultimelor date INS, în septembrie 2018, salariul mediu brut în industria chimică era de 4.724 lei pe lună, cel net – de 2.824 lei, iar efectivul total de salariați depășea 25.000 de persoane.
Legea offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare. Potrivit calculelor, statul ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.
Acordul petrolier inițial privind perimetrul Neptun Deep a fost încheiat în anul 2000, titulari fiind atunci compania franceză Elf Aquitaine (transformată ulterior în Total) și Petrom, pe atunci deținută integral de statul român. Ulterior, în 2008, participația francezilor a fost preluată de americanii de la ExxonMobil, care sunt în prezent și operatori ai concesiunii.
El a fost întrebat despre amânarea deciziei de investiție în proiectul Neptun Deep, pe fondul nemulțumirii exprimate anterior de Rainer Seele cu privire la obligația prevăzută de Legea offshore ca 50% din cantitatea de gaze livrată anual din producția din Marea Neagră să fie vândută pe piețele centralizate din România. Șeful OMV a părut puțin surprins de întrebare.
Clauza a fost reintrodusă în lege de plenul Camerei Deputaților la propunerea PNL și a fost sprijinită și de ALDE, UDMR și grupul minorităților naționale. PSD s-a opus inițial, însă, în cele din urmă, a cedat. Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Pentru companiile petroliere care vor să extragă gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre este mai important ca Legea offshore să includă o clauză de stabilitate fiscală, prin care să se prevadă că redevențele și impozitul suplimentar pe veniturile din vânzarea gazelor vor rămâne neschimbate pe toată durata acordurilor de concesiune, decât nivelul cotelor procentuale de taxare ca atare, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, Dan Bădin, partener coordonator pe zona de Servicii fiscale și juridice la Deloitte România.
Înlăturarea din lege a stabilității fiscale și creșterea substanțială a taxării făcând imposibilă luarea deciziilor finale de investire în proiectele de exploatare de gaze naturale din Marea Neagră, se arată într-o scrisoare oficială adresată Parlamentului și Guvernului de către Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN).
"Era impropriu să luăm o decizie astăzi. Au început să vină amendamente la lege de la colegi parlamentari. Unele vizează chestiuni de principiu, altele se referă la detalii, cum ar fi formule de calcul. Sunt prea multe aspecte implicate aici și e o mare responsabilitate. Nu vrem să fim acuzați ca parlamentari că ne-a scăpat ceva. Oricum vom fi acuzați", a declarat șeful Comisiei de Industrii de la Cameră, deputatul PSD Iulian Iancu.
Toate taxele și redevențele datorate de companiile care vor să extragă gaze naturale din Marea Neagră vor fi înghețate pe întreaga perioadă a acordurilor petroliere semnate cu statul român, iar acestea își vor putea deduce din baza de impunere a impozitului pe veniturile suplimentare offshore toate investițiile efectuate în perimetrele concesionate, de la intrarea în vigoare a acordurilor petroliere.
Proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore, vital pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, adoptat în iulie de Camera Deputaților și trimis la reexaminare de președintele Klaus Iohannis pe fondul nemulțumirilor exprimate de companiile petroliere cu concesiuni în apele teritoriale românești cu privire la prevederile sale, a fost înregistrat săptămâna trecută la Senat în vederea reexaminării.
Cum în ultimii ani au fost descoperite zăcăminte importante de gaze naturale în Marea Neagra, există un interes crescut asupra subiectului din partea autorităților române, a companiilor implicate sau interesate de explorare și exploatare, a cetățenilor români precum și a țărilor din jur, fiecare dorind ca exploatarea acestor gaze să răspundă unor nevoi și să aducă beneficii. Ținând cont de investițiile mari necesare în special pentru explorare și dezvoltare, dar și pentru exploatare, în ultimii ani s-a discutat mult despre o legislație specifică care să le ofere un cadru stabil investitorilor pentru a continua investițiile necesare.
Operatorul vrea ca împrumutul în valoare totală de 186 milioane lei să fie denominat și rambursat în monedă națională, cu dobândă variabilă, dar, totodată, ca valoarea sa să poată fi convertită până la 100% la o dobândă fixă, în condițiile în care România se află în plin proces de majorare a costurilor de împrumut.
Normele europene și legea românească a finanțelor publice prevăd că veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte. Actualul impozit pe liberalizarea prețului la gaze trebuia folosit pentru ajutorarea consumatorilor vulnerabili, cu venituri mici, însă nu s-a făcut nimic în acest sens.
Gazele naturale extrase din Marea Neagră ar urma să fie la rândul lor supuse unui impozit pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, ea urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/Mwh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh. Decizia aparține comisiilor de buget, de industrii și pentru administrație publică reunite ale Camerei deputaților, care au votat favorabil un amendament propus de grupurile ALDE-PSD la legea offshore, care urmează a fi votată luni seară în plenul Camerei Deputaților.
Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD Liviu Dragnea a semnalat că singurul aspect sub care PSD nu este dispus să cedeze în privința legii offshore este acela legat de obligativitatea de vânzare în România a unei părți din gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră, cu excluderea posibilității ca întreaga cantitate de gaze produsă din zăcămintele offshore românești să ia calea exportului.