Datoria publică a României a crescut în ianuarie la 801,69 miliarde de lei, de la 782,17 miliarde lei la finele lunii decembrie, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Este pentru prima dată când datoria statului trece peste pragul de 800 de miliarde de lei. De asemenea, gradul de îndatorare, datoria raportată la PIB, a trecut în ianuarie de 50%, la 50,2% din PIB, însă aceasta ar putea fi o situație temporară, în contextul în care Guvernul a împrumutat mult în ianuarie (ulterior și în februarie), iar plățile mai mari la datorie sunt mai târziu în cursul anului, în timp ce în perioada următoare va fi majorată și baza de calcul a îndatorării (în PIB al ultimelor patru trimestre, la care se face raportarea, primul trimestru din acest an va înlocui primul trimestru din 2023).
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Situația va fi discutată la un EVENIMENT special Profit.ro, cu conducerea Ministerului Finanțelor, lideri din administrație și mediul de afaceri - DETALII AICI
Gradul de îndatorare a mai depășit în trecut, în mai multe rânduri, pragul de 50% din PIB, pentru perioade foarte scurte.
La final de 2019, datoria publică era de 373,53 miliarde lei, a urcat la 499,64 miliarde lei la final de 2020, la 577,26 miliarde lei la final de 2021, la 665,55 miliarde lei la final de 2022 și la 782,17 miliarde lei la final de 2023.
Peste 50% din PIB, Guvernul ar trebui să adopte automat unele măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a ține deficitul sub control, dar derogările pe care autoritățile și le dau în mod frecvent de la Legea responsabilității fiscal-bugetare au redus ca importanță existența în lege a acestei prevederi de stabilizare. De asemenea, depășirile pragului de 50% , înregistrate în mai multe rânduri în ultimii ani, au fost toate temporare și de scurtă durată, iar Guvernul a preferat să transmită că preferă să stimularea economiei prin investiții (și creșterea PIB, baza de raportare) pentru a ține sub control gradul de îndatorare.
Pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de 181 miliarde de lei, pentru a plăti datoriile mai vechi care ajung la scadență și pentru a acoperi deficitul bugetar. Datoria publică guvernamentală contractată în anul 2023, în sumă de 203,9 miliarde lei, a acoperit necesarul de finanțare, a consolidat rezerva financiară în valută la dispoziția Trezoreriei Statului și a asigurat prefinanțarea parțială a necesităților de finanțare pentru anul 2024.
Guvernul estimează, în cea mai recentă Strategie Fiscal-Bugetară, un grad de îndatorare de 48,7% din PIB pentru finele anului 2024, urmat de 49,9% din PIB în 2025 și 50,6% din PIB în 2026.
Explicațiile Ministerului Finanțelor pentru creșterea datoriei peste 800 miliarde lei și peste 50% din PIB
"Conform metodologiei Uniunii Europene ponderea datoriei guvernamentale în PIB s-a calculat luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre (trim. I 2023 - trim.IV 2023) comunicate de către INS1. Odată cu publicarea de către INS a PIB-ului pentru trimestrul I 2024, indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează sa fie revizuit și se va republica pe site-ul Ministerului Finanțelor la secțiunea Datorie Publică – Statistici și prezentări.
Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 19% până la data de 31 ianuarie 2024.
Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii ianuarie 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori."
Pentru a ține datoria sub 50% din PIB, Guvernul nu intenționează să adopte măsuri suplimentare, ci mizează pe investiții.
"În vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil Guvernul are în vedere următoarele măsuri privind stimularea creșterii economice:
- Cheltuielile pentru investiții publice pentru anul 2024, sunt estimate să ajungă la 6,9% din PIB. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor, înăsprirea condițiilor financiare, etc. În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 27 miliarde euro, din care 12,1 miliarde euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,9 miliarde EUR reprezintă sprijin sub formă de împrumut. Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde."
Situația datoriei publice la final de ianuarie
Guvernul a terminat anul 2023 cu o datorie publică de 782,17 miliarde lei și un grad de îndatorare de 48,9% din PIB
