Rezultatele 76 - 100 din 349 pentru "imprumut"

Dobânzile pentru creditele garantate de stat acordate IMM și microîntreprinderilor vor avea, după perioada de expirare a granturilor de acoperire a dobânzilor și comisioanelor, marje de 2% pentru finanțarea investițiilor și de 2,5% pentru credite și linii de credit pentru capital de lucru. Ratele dobânzilor la creditele pentru IMM și microîntreprinderi vor fi calculate ca ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,0% pe an pentru creditele de investiții și de 2,5% pe an pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, potrivit normelor metodologice de aplicare a Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST România, aprobate luni de Guvern. În termen de 7 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a normelor, instituțiile de credit transmit FNGCIMM cererile de înscriere în program.

România nu a înaintat "încă" o cerere oficială pentru finanțare de la FMI, a transmis instituția financiară internațională, la solicitarea Profit.ro. Discuții între minister și Fond au avut loc, potrivit unor surse Profit.ro. Pe de altă parte, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a afirmat recent că vrea să obțină împrumuturi de la instituții financiare internaționale, dar a precizat că în prezent nu este nevoie de un acord cu Fondul. Un acord clasic cu FMI ar presupune condiții, iar România vrea acum spațiu bugetar pentru a susține economia. FMI pune, însă, în prezent, la dispoziția statelor, inclusiv a României, linii de finanțare fără condiții, destinate combaterii efectelor epidemiei de coronavirus.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 742 de milioane de lei de la bănci până în august 2022, peste nivelul programat, dar la un cost în creștere față de acum două săptămâni. Piața monetară este pe un deficit serios de lichiditate, iar banca centrală nu a făcut nici la începutul aceste săptămâni o operațiune repo, în condițiile presiunii pe curs.

Firmele mici și mijlocii, precum și microîntreprinderile care vor accesa linii de credite și împrumuturi pentru investiții cu garanții de stat vor beneficia de granturi pentru plata dobânzilor și comisioanelor de administrare și risc pe următorii 1-3 ani, în limita a 800.000 de euro pentru fiecare întreprindere. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 781 milioane lei (161 milioane euro), iar plafonul maxim de garantare este de 15 miliarde lei, echivalentul în lei a 3,1 miliarde euro. Grantul pentru dobânzi se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru anul 2020 și pentru următorii 2 ani doar în condițiile în care creșterea economică estimată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru această perioadă se situează sub nivelul creșterii economice din anul 2020.

Guvernul a accesat o linie de asistență financiară în valoare de 400 milioane de euro acordată de Banca Mondială și preaprobată încă din iunie 2018, scopul acestor fonduri fiind să contribuie la prevenirea răspândirii pandemiei de COVID – 19 (Coronavirus) și la punerea în aplicare a unor măsuri în acest scop. Banii ar urma să fie foloiți pentru consolidarea serviciilor de intervenție și a celor medicale, la minimizarea pierderilor pentru sectoarele public și privat, precum și la protejarea vieții cetățenilor și a calității traiului în general.

Ülker Bisküvi Sanayi, cel mai mare producător de dulciuri din Turcia, cu fabrică și în România, a atras o finanțare de 455 milioane de dolari de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și alte 7 instituții financiare internaționale, bani ce vor merge către refinanțarea datoriilor și investiții în extinderea operațiunilor.

Guvernul a împrumutat în martie 4,84 miliarde de lei de pe piața internă, sub ținta de 5,92 miliarde de lei prevăzută în programul de împrumuturi pentru luna martie. Statul a întâmpinat unele dificultăți la mijlocul lunii, când patru licitații pentru vânzarea de obligațiuni au eșuat în zilele care au urmat declarării stării de urgență. Piața internă, pe care statul se bazează în fiecare an pentru a împrumuta de la bănci și investitori cea mai mare parte a necesarului de finanțare, a revenit la normal în a doua jumătate a lunii martie, după ce BNR a anunțat mai multe măsuri av\nd ca scop furnizarea de lichiditate sectorului bancar, inclusiv achiziția de titluri de stat de pe piața secundară.

Dobânda nu se va capitaliza în cazul creditelor ipotecare, termenul în care va putea fi solicitată amânarea ratelor la credite de către populație și firme va fi de 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, iar persoanele care au acum restanțe la credite dar ar dori să poată solicita amânare vor avea posibilitatea să aducă la zi creditele pentru a putea accesa facilitatea, au anunțat astăzi premierul, Ludovic Orban, și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

Medicover, companie internațională de servicii de sănătate și diagnostic prezentă pe piața locală prin Medicover România și Synevo România, reduce investițiile la nivel global, pentru a-și asigura stabilitatea financiară în contextul răspândirii Covid-19 și al extinderii nivelului restricțiilor publice.

Guvernul dispune de resurse financiare, în principal rezerva de valută, pentru mai multe luni și analizează în prezent variantele pentru asigurarea necesarului de finanțare în această perioadă, în contextul în care deficitul ar urma să treacă de 6% în acest an, ca urmare a cheltuielilor ridicate ale Guvernului pentru sprijinirea sistemului de sănătate, dar și a companiilor și populației, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

Ministerul Finanțelor a ieșit cu două emisiuni de obligațiuni în piața internă, de unde a atras aproape 1,4 miliarde de lei. Băncile au revenit la cumpărare, după o absență de circa două săptămâni, după ce Banca Națională a României a anunțat măsuri de relaxare cantitativă.

Guvernul este pregătit ca joi să permită amânarea plății ratelor la bancă pentru persoane fizice și firme cu până la 9 luni, deci până la finele anului, a reiterat și președintele Iohannis.

Populația și firmele cu rate la bănci vor putea solicita amânarea pentru o perioadă care nu a fost stabilită încă, dar ar putea fi de până la 9 luni, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Acesta a spus că a propus termenul de 9 luni, iar acesta a fost agreat de către Banca Națională a României (BNR) și reacția băncilor comerciale a fost pozitivă, însă perioada pe care se vor putea amâna ratele urmează să fie definitivată în scurt timp și să fie, probabil, discutată în ședința de Guvern de joi. Ministrul a spus și că ratele vor fi amânate la cerere, fără discriminări, printr-un mecanism cât mai simplu.

Costurile pentru a asigura datoria României împotriva riscului de neplată au crescut, în contextul impactului economic global al epidemiei de coronavirus. Dacă la finele lunii februarie costul asigurării pentru datorie a României de 1 milion de dolari era de 7.580 dolari, la începutul săptămânii acesteia se situa la 9.090 de dolari, cu circa 20% mai ridicat. Creșteri mai ample au consemnat principalele țări din regiune cu care este comparată România, Polonia cu circa 26%, dar și Ungaria, cu 54%. Chiar și așa, Ungaria și Polonia sunt considerate țări mai sigure comparativ cu România.

Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute luni 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, astfel că nu putem spune că Guvernul a refuzat să se împrumute pentru că nu i-au convenit dobânzile. Aceasta este a doua licitație ratată în martie, după ce la finele săptămînii trecute nu a reușit să împrumute 575 milioane lei. Cererea din partea investitorilor și băncilor este redusă în acest moment, în contextul în care, din cauza impactului coronavirus pe piețele financiare, mulți investitori străini se retrag de pe regiune, iar băncile locale au nevoie să-și asigure lichiditatea. Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate. Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.

Boeing intenționează să acceseze în totalitate un împrumut de 13,8 miliarde de dolari convenit luna trecută, a declarat miercuri o sursă apropiată situației, în condițiile în care epidemia de coronavirus amplifică presiunea asupra producătorului american de avioane grav afectat de consemnarea la sol a tuturor avioanelor 737 MAX la nivel mondial, transmite Reuters.

Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni scadente în iulie 2025 în valoare de 801 milioane de lei, pe o cerere relativ ridicată din partea investitorilor, dar la un preț mai mare, într-o zi în care bursele și piețele emergente sunt lovite de șocul scăderii abrupte a prețului petrolului, dar și de extinderea epidemiei de coronavirus.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 815,3 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadente în septembrie 2031.

Datoria publică a României va exploda în următorii 10 ani și va ajunge de la circa 36% la peste 90% din PIB în 2030, estimează Comisia Europeană într-un raport recent care analizează situația din statele membre UE și Marea Britanie. În scenariul de bază al Comisiei, în care guvernele nu schimbă situația finanțelor publice, în privința veniturilor sau a cheltuielilor, îndatorarea ar crește în acești 10 ani în 3 țări, România, Italia și Finlanda. În comparație, îndatorarea statului ar urma să scadă substanțial în alte țări, inclusiv în Polonia și Ungaria, cu care România este comparată des. Problema României ar putea fi rezolvată, însă, relativ ușor prin modernizarea ANAF.

Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 150 de milioane de euro pe 5 luni, în premieră la dobândă negativă, de -0,11% pe an. În timp ce pentru statele din zona euro este deja ceva comun să se împrumute la dobânzi negative, ca urmare a politicii monetare a Băncii Centrale Europene, pentru România este o premieră obținerea unui randament negativ, caz în care statul dă investitorilor înapoi mai puțin decât i-au împrumutat aceștia.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a acordat un împrumut de până la 20 milioane de euro Companiei de Apă Buzău, fonduri ce vor fi folosite pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare din județul Buzău.

Guvernul a continuat în februarie să împrumute într-un ritm foarte alert, totalul sumelor atrase de pe piața internă în lei fiind de 7,06 miliarde de lei. Suma este cu doar 13 milioane de lei mai mică față de recordul lunar stabilit pentru piața titlurilor de stat în lei în iunie anul trecut, de 7,073 miliarde de lei. De altfel, statul a stabilit în ultimul an mai multe recorduri în ce privește împrumuturile, pentru lei, valută sau per total, autoritățile fiind nevoite să împrumute sume foarte mari, de pe piața internă și de pe cea externă, pentru a acoperi deficitul bugetar, cheltuieli pentru care nu au venituri suficiente din taxe și impozite. Totalul împrumuturilor pentru ianuarie și februarie a ajuns astfel la 27,4 miliarde de lei (5,7 miliarde euro).

Ministerul Finanțelor Publice a refuzat ofertele băncilor pentru obligațiunile în euro scadente în iunie 2025 din cauza randamentului cerut prea ridicat. La fel s-a întâmplat și la precedenta licitație de acest fel ținută în decembrie.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 775 de milioane de lei pe 29 de luni pe o cerere mare de la bănci și la un randament în scădere.

Comisia Europeană a avizat planul Guvernului privind acordarea unui împrumut de 251 milioane de euro (1,2 miliarde lei) Complexului Energetic (CE) Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, aflat în dificultate financiară.