Populația și firmele cu rate la bănci vor putea solicita amânarea pentru o perioadă care nu a fost stabilită încă, dar ar putea fi de până la 9 luni, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Acesta a spus că a propus termenul de 9 luni, iar acesta a fost agreat de către Banca Națională a României (BNR) și reacția băncilor comerciale a fost pozitivă, însă perioada pe care se vor putea amâna ratele urmează să fie definitivată în scurt timp și să fie, probabil, discutată în ședința de Guvern de joi. Ministrul a spus și că ratele vor fi amânate la cerere, fără discriminări, printr-un mecanism cât mai simplu.
Costurile pentru a asigura datoria României împotriva riscului de neplată au crescut, în contextul impactului economic global al epidemiei de coronavirus. Dacă la finele lunii februarie costul asigurării pentru datorie a României de 1 milion de dolari era de 7.580 dolari, la începutul săptămânii acesteia se situa la 9.090 de dolari, cu circa 20% mai ridicat. Creșteri mai ample au consemnat principalele țări din regiune cu care este comparată România, Polonia cu circa 26%, dar și Ungaria, cu 54%. Chiar și așa, Ungaria și Polonia sunt considerate țări mai sigure comparativ cu România.
Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute luni 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, astfel că nu putem spune că Guvernul a refuzat să se împrumute pentru că nu i-au convenit dobânzile. Aceasta este a doua licitație ratată în martie, după ce la finele săptămînii trecute nu a reușit să împrumute 575 milioane lei. Cererea din partea investitorilor și băncilor este redusă în acest moment, în contextul în care, din cauza impactului coronavirus pe piețele financiare, mulți investitori străini se retrag de pe regiune, iar băncile locale au nevoie să-și asigure lichiditatea. Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate. Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.
Boeing intenționează să acceseze în totalitate un împrumut de 13,8 miliarde de dolari convenit luna trecută, a declarat miercuri o sursă apropiată situației, în condițiile în care epidemia de coronavirus amplifică presiunea asupra producătorului american de avioane grav afectat de consemnarea la sol a tuturor avioanelor 737 MAX la nivel mondial, transmite Reuters.
Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni scadente în iulie 2025 în valoare de 801 milioane de lei, pe o cerere relativ ridicată din partea investitorilor, dar la un preț mai mare, într-o zi în care bursele și piețele emergente sunt lovite de șocul scăderii abrupte a prețului petrolului, dar și de extinderea epidemiei de coronavirus.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 815,3 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadente în septembrie 2031.
Datoria publică a României va exploda în următorii 10 ani și va ajunge de la circa 36% la peste 90% din PIB în 2030, estimează Comisia Europeană într-un raport recent care analizează situația din statele membre UE și Marea Britanie. În scenariul de bază al Comisiei, în care guvernele nu schimbă situația finanțelor publice, în privința veniturilor sau a cheltuielilor, îndatorarea ar crește în acești 10 ani în 3 țări, România, Italia și Finlanda. În comparație, îndatorarea statului ar urma să scadă substanțial în alte țări, inclusiv în Polonia și Ungaria, cu care România este comparată des. Problema României ar putea fi rezolvată, însă, relativ ușor prin modernizarea ANAF.
Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 150 de milioane de euro pe 5 luni, în premieră la dobândă negativă, de -0,11% pe an. În timp ce pentru statele din zona euro este deja ceva comun să se împrumute la dobânzi negative, ca urmare a politicii monetare a Băncii Centrale Europene, pentru România este o premieră obținerea unui randament negativ, caz în care statul dă investitorilor înapoi mai puțin decât i-au împrumutat aceștia.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a acordat un împrumut de până la 20 milioane de euro Companiei de Apă Buzău, fonduri ce vor fi folosite pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare din județul Buzău.
Guvernul a continuat în februarie să împrumute într-un ritm foarte alert, totalul sumelor atrase de pe piața internă în lei fiind de 7,06 miliarde de lei. Suma este cu doar 13 milioane de lei mai mică față de recordul lunar stabilit pentru piața titlurilor de stat în lei în iunie anul trecut, de 7,073 miliarde de lei. De altfel, statul a stabilit în ultimul an mai multe recorduri în ce privește împrumuturile, pentru lei, valută sau per total, autoritățile fiind nevoite să împrumute sume foarte mari, de pe piața internă și de pe cea externă, pentru a acoperi deficitul bugetar, cheltuieli pentru care nu au venituri suficiente din taxe și impozite. Totalul împrumuturilor pentru ianuarie și februarie a ajuns astfel la 27,4 miliarde de lei (5,7 miliarde euro).
Ministerul Finanțelor Publice a refuzat ofertele băncilor pentru obligațiunile în euro scadente în iunie 2025 din cauza randamentului cerut prea ridicat. La fel s-a întâmplat și la precedenta licitație de acest fel ținută în decembrie.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 775 de milioane de lei pe 29 de luni pe o cerere mare de la bănci și la un randament în scădere.
Comisia Europeană a avizat planul Guvernului privind acordarea unui împrumut de 251 milioane de euro (1,2 miliarde lei) Complexului Energetic (CE) Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, aflat în dificultate financiară.
Comisia Europeană a aprobat planul României de a acorda un împrumut pe termen scurt în valoare de aproximativ 36,7 milioane de euro (aproximativ 176 de milioane lei) companiei aeriene de stat Tarom, bani care vor merge către acoperirea necesarului de lichidități în vederea continuării operațiunilor companiei.
Guvernul vrea să vândă, pe 25 februarie, obligațiuni denominate în monedă europeană în valoare de 200 de milioane de euro, a anunțat Ministerul de Finanțe, potrivit Reuters.
Ministerul Finanțelor Publice a depășit din nou prospectul de emisiune și a luat din piață mai mult decât intenționa, așa cum s-a întâmplat la aproape fiecare licitație publică din acest an. Guvernul beneficiază de o scădere consistentă a costurilor de împrumut.
Ministerul Finanțelor Publice a extins suma împrumutată și la cea de-a treia licitație de obligațiuni din februarie, în condițiile în care există un interes ridicat din partea investitorilor pentru datoria publică românească și costurile sunt în scădere
Fozzy Group, operatorul celui mai mare lanț de supermarketuri din Ucraina, vrea să împrumute 60 milioane de dolari de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cererea de finanțare fiind analizată în prezent de instituția de credit.
Guvernul a semnat acordarea pentru operatorul național aerian Tarom a unui ”împrumut de salvare”, pe termen scurt, pentru implementarea unui plan de restructurare, dar și de un împrumut pe termen mediu, sub forma unui ajutor de stat, pentru modernizarea flotei comerciale. Măsurile ar putea avea un rezultat financiar de 30 milioane dolari anual, potrivit unei analize văzută de Profit.ro și efectuate de consultantul extern contractat de Tarom.
Guvernul a împrumutat în luna ianuarie o sumă record, de circa 20,3 miliarde de lei, reprezentând aproape un sfert din finanțarea pe care a anunțat că vrea să o contracteze de la bănci și investitori pentru întreg anul 2020, potrivit calculelor Profit.ro. Din cele peste 20 de miliarde de lei, 6 miliarde lei au fost împrumutate prin emisiuni de obligațiuni în lei pe piața internă, iar cea mai mare parte, 3 miliarde de euro (14,34 miliarde lei), de pe piața externă.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a acordat Erste Bank Croatia un credit de până la 100 milioane de euro, fonduri ce vor fi folosite pentru finanțarea companiilor din turism active pe piețele din Croația și Muntenegru.
Ministerul Finanțelor a împrumutat astăzi 3 miliarde de euro de pe piața externă, prin vânzarea către investitorii străini de eurobonduri cu maturități de 12 ani și 30 de ani. Suma atrasă, de 3 miliarde de euro, este egală cu recordul stabilit pentru o singură ieșire pe extern în martie anul trecut, când statul a luat tot 3 miliarde de euro. Cele două eurobonduri sunt emisiuni noi. Guvernul are mare nevoie de bani, după ce anul trecut a revizuit la finele lunii noiembrie deficitul în creștere puternică și nu a reușit să împrumute în timp util conform noului necesar. Din acest motiv, Finanțele au apelat inclusiv la rezerva de valută.
Ministerul Finanțelor a ieșit astăzi să se împrumute în euro de pe piața externă, prin vânzarea către investitorii străini de eurobonduri cu maturități de 12 ani și 30 de ani. Cele două eurobonduri sunt emisiuni noi. Guvernul are mare nevoie de bani, după ce anul trecut a revizuit la finele lunii noiembrie deficitul în creștere puternică și nu a reușit să împrumute în timp util conform noului necesar. Din acest motiv, Finanțele au apelat inclusiv la rezerva de valută. Recordul pentru o ieșire pe extern a fost stabilit în martie anul trecut de precedentul guvern, care a împrumutat astfel într-o zi 3 miliarde de euro.
Lanțul farmaceutic Ropharma vrea să ia, împreună cu societățile Ropharma Logistic, Teo Health, Bioef și Aesculap Prod, un împrumut la termen de la ING Bank NV Amsterdam Sucursala București în sumă de 2 milioane euro pentru refinanțarea unor investiții.
Banca Europeană de Investiții (BEI) a acordat un împrumut de 50 milioane de euro companiei estone de ridesharing Bolt, fonduri ce vor fi folosite pentru îmbunătățirea serviciilor companiei, precum și pentru extinderea activităților pe segmentul livrărilor de mâncare.