Companiile europene afectate de coronavirus se vor putea califica în curând pentru credite de milioane de euro sprijinite de Uniunea Europeană, în cadrul unui proiect ce va fi aprobat în zilele următoare. Detaliile proiectului.
Hidroelectrica va distribui 1 miliard lei către acționari, reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare, decizia fiind aprobată astăzi în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor.
Statul român, care controlează, prin ministerul de resort, compania Hidroelectrica cu 80% din acțiuni, a respins, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, de plată a unor dividende suplimentare în cuantum de 1,25 miliarde lei. Fondul a cerut dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica, în sumă de 512 milioane lei, iar o decizie este așteptată pentru finele săptămânii, anticiparea fiind însă pentru același rezultat.
Premierul Orban a declarat, luni, că Guvernul are în lucru o serie de proiecte de sprijinire a capitalului românesc, precum un sistem de sprijin al internaționalizării companiilor românești, simplificări procedurale pentru firme, dar și ”realizarea unui fond de investiții”. Recent, Guvernul a arătat că Fondul de Dezvoltare și Investiții, administrat de Comisia de Prognoză, va fi desființat.
Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă luna viitoare dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.
Reprezentanții industriei energetice, poate cea mai strategică și cu cea mai intensă componentă de securitate națională din întreaga economie, în care statul deține un rol major nu doar ca legislator și arbitru, ci și ca acționar majoritar sau semnificativ în multe companii majore, au criticat deschis politicile guvernamentale la a treia ediție a Profit Energy.forum, într-un moment în care nu doar că nu se cunosc numele și intențiile viitorului ministru al Energiei, ci nu se știe nici măcar dacă Ministerul Energiei va continua să existe în structura actuală.
Reprezentanții unor companii vietnameze, cu activități în sectoare precum agricultură și alimentație, energie și financiar-bancar, vor efectua o vizită de afaceri de o săptămână în România și Bulgaria începând cu data de 3 octombrie.
Este vorba de un "ping-pong" juridic cu acțiunile companiilor de stat din portofoliul FSDI care ar ajunge să fie reclasificate ca aparținând sectorului administrației publice, atrăgând astfel acest risc și asupra Fondului ca atare.
Ministrul Finanțelor Publice (MFP), social-democratul Eugen Teodorovici, a făcut o adevărată demonstrație publică de forță la o conferință pe teme energetice organizată de DC News, șicanându-l în permanență pe colegul său din Guvern, ministrul ALDE al Energiei Anton Anton, și făcându-le reproșuri și trasându-le indicații pe un ton autoritar șefilor companiilor energetice prezenți la eveniment, companii aflate în subordinea ministerului condus de Anton sau la care Ministerul Energiei este acționar principal.
Statul român ar putea condiționa atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității de existența unei propuneri de offset încă de la elaborarea ofertei, potrivit unei in inițiative legislative susținute atât de putere, cât și de opoziție.
2019 ar putea aduce o scădere semnificativă a numărului companiilor care fac afaceri în România. Pe fondul instabilității fiscale, a creșterii costurilor operaționale și a restrângerii și scumpirii finanțării, la care se adaugă accentuarea crizei din piața muncii, tot mai mulți oameni de afaceri vor pune pe ,,hold’’ investițiile sau chiar ar putea ieși din business, fenomen care a început încă din 2018.
Numărul de companii care vor primi ajutor de stat pentru investiții cu impact major în economie, în special înființarea de noi locuri de muncă, a ajuns în acest an la 19, un nivel record, valoarea ajutoarelor de stat fiind de aproape 950 de milioane de lei pentru proiecte cu valoare totală de circa 2,6 miliarde de lei, a anunțat Ministerul Finanțelor. Cinci companii au semnat azi acordurile de finanțare, acestea fiind Pet Star Recycling, Varta Microbattery, President Premium Medcenter, Gmb România Industry și Oil Services Limited Eastern Europe.
Toate companiile la care statul este acționar unic sau majoritar, fie prin instituții centrale, fie prin primării, precum și regiile autonome, atât cele ale administrației centrale, cât și cele deținute de unitățile administrativ teritoriale, vor fi obligate anul viitor să cedeze la bugetul de stat un procent de 35% din rezervele financiare ce constituie surse proprii de finanțare.
Instabilitatea juridică și politică, lipsa acută de personal, modificările fiscale tot mai dese și lipsa investițiilor în domeniile cheie precum sănătate, infrastructură și educație au influențat negativ climatul investițional din România, iar companiile germane, cu investiții de peste 9 miliarde de euro, au început să-și piardă încrederea în mediul în care investesc, transmite Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană. Numărul companiilor care alef să continue investițiile în țară a scăzut. Germania este de mai mulți ani cel mai important partener economic și comercial al României.
Guvernul analizează 13 proiecte de investiții private, în valoare totală de 1,36 miliarde lei, pentru a le acorda ajutor de stat până la sfârșitul acestei luni, în baza schemei pentru firmele care investesc de cel puțin 3 milioane de euro. Cea mai mare parte a acestor investiții sunt realizate de firme cu capital autohton.
Ministerul Finanțelor a anunțat că va deschide pe 10 septembrie schema de ajutor de stat pentru investiții cu impact major în economie, prin care companiile au la dispoziție în acest an fonduri totale de 614 milioane de lei. Lansarea programului a fost anterior anunțată pentru 27 august, însă a fost amânată pe 10 septembrie, din cauza întârzierii adoptării rectificării bugetare, explică Ministerul.
Firmele pot depune din 27 august cereri de finanțare pentru ajutorul de stat acordat investițiilor de cel puțin 3 milioane euro. Condițiile de obținere a ajutorului au fost simplificate recent pentru proiecte importante de investiții, prin diminuarea nivelului minim al investiției obligatorii, de la 10 la 3 milioane de euro, în condițiile lipsei datoriilor bugetare, și prin eliminarea principiului de selecție pe baza unui punctaj.
Agenția de evaluare financiară Moody’s arată că nivelul net de îndatorare al Transelectrica este redus, ceea ce se reflectă în robustețea indicatorilor săi financiari. Totuși, agenția menționează că actualul raport pozitiv dintre disponibilitățile financiare ale companiei și necesarul său de cheltuieli s-ar putea diminua, dacă investițiile vor crește de la actualele niveluri reduse.
Firmele vor putea obține mai ușor ajutor de stat pentru proiecte importante de investiții, prin diminuarea nivelului minim al investiției obligatorii, de la 10 la 3 milioane de euro, în condițiile lipsei datoriilor bugetare, și prin eliminarea principiului de selecție pe baza unui punctaj. Guvernul a aprobat în ședința de joi schema, banii atribuiți, dar nefolosiți pe parcursul unui an putând fi realocați.
Firmele vor putea obține mai ușor ajutor de stat pentru proiecte importante de investiții, Guvernul urmând să modifice schema în această săptămână, prin diminuarea nivelului minim al investiției obligatorii, de la 10 la 3 milioane de euro, un alt moment la care trebuie prezentată dovada lipsei datoriilor bugetare și eliminarea principiului de selecție pe baza unui punctaj. Banii atribuiți schemei, dar nefolosiți pe parcursul unui an vor putea fi realocați.
Guvernul vrea să înființeze un așa-numit "Fond de investiții pentru industrializare pe bază de licențe", finanțat de la bugetul de stat, din fonduri UE, din împrumuturi și din investiții private, fond care să cumpere licențe și know-how de producție pentru companii locale cu capital românesc majoritar, în ramurile industriale în care statul consideră că România are avantaje competitive.
Fondul suveran al Norvegiei, creat pentru a administra surplusul de bani rezultat din activitățile petroliere, vrea să renunțe la investițiile în companiile petroliere și de gaze, investiții care l-au transformat în cel mai mare fond din lume, cu o valoare de peste 1.000 miliarde de dolari.
Ministrul a făcut această afirmație în contextul în care a admis că operatorii din subordinea ministerului său și-au îndeplinit în proporții foarte mici programele de investiții pe anul acesta, la care reprezentanții opoziției în Comisie i-au atas atenția că Guvernul a luat sume foarte mari de la aceste companii în 2017, prin impunerea acordării de dividende suplimentare din profiturile reportate și din rezerve.
La rândul său, compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, precizează într-o notă adresată acționarilor și analizată de Profit.ro că dividendele suplimentare de 110 milioane lei solicitate recent de Guvern reprezintă peste 85% din banii puși deoparte de companie pentru investiții.
Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) va primi din partea statului participații, minoritare sau majoritare, la 27 de companii, dar și aport în numerar la capitalul social de 1,85 miliarde de lei, care ar urma să fie vărsat treptat, pe parcursul a trei ani. Ministerul Finanțelor a publicat lista celor 27 de companii care vor trece la Fond, confirmând informațiile anunțate în exclusivitate de Profit.ro din luna iunie. Printre cele 27 de companii se numără, cum a anunțat Profit.ro, Romgaz, Hidroelectrica. Loteria, OMV Petrom, Electrica, Imprimeria Națională și Societatea Națională a Sării.