Pe 9 noiembrie 2016 se împlinește un an de la semnarea Memorandumului de înțelegere între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation cu privire la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, estimat în prezent la 6,5 miliarde euro.
Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de Ministerul Energiei și pe care Guvernul vrea să o țină în viață încă 6 luni cu un împrumut de stat de 62 milioane lei, a terminat primul semestru al acestui an cu o cifră de afaceri de 5,44 milioane lei, cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut.
Guvernul a anunțat, joi, Comisia Europeană că intenționează să acorde Companiei Naționale a Uraniului (CNU) un ajutor de stat constând într-un împrumut pe 6 luni în sumă de până la 62 milioane lei, printre argumentele invocate de Executiv pentru necesitatea și urgența acestui ajutor de stat numărându-se și "creșterea instabilității la granița de est a Europei".
"Reîncălzirea" subiectului vine la scurt timp după ce noul premier de la Londra, Theresa May, a anunțat amânarea proiectului de construire a centralei nucleare britanice Hinkley Point C, estimat la peste 21 miliarde euro, din cauza îngrijorărilor legate de implicarea Chinei în proiect, prin intermediul China General Nuclear Power, care ar urma să asigure o treime din finanțare.
În iulie anul trecut, guvernele român și canadian au semnat un protocol suplimentar la acordul dintre cele două state privind cooperarea în domeniul nuclear, acord aflat în vigoare, cu modificări și adăugiri, din 1977.
Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR) a atribuit gigantului energetic nuclear francez Areva, la finalul lunii iunie, un contract în valoare de 130.000 euro plus TVA, în baza căruia francezii vor elabora un studiu de prefezabilitate pentru o fabrică de containere de beton care vor fi folosite la viitorul depozit final de deșeuri slab și mediu radioactive provenite de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să trimită spre rejudecare Curții de Apel București (CAB) o cerere de anulare a acordului de mediu al proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă formulată de ONG-urile Greenpeace și Bankwatch.
Termenul-limită până la care Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation ar fi trebuit să ajungă la un acord cu privire la documentele investiției în proiectul comun de construire și operare a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă a expirat pe 9 mai, iar acționarii Nuclearelectrica au fost convocați pe 18 iulie pentru a aproba prelungirea acestuia cu 4 luni.
În decembrie 2014, după ce a demisionat din Guvernul Ponta, fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, afirma că este inacceptabil ca statul român să garanteze companiei chineze China General Nuclear Power o rată de rentabilitate internă de 15% pentru investiția în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
Noul furnizor de uraniu al Nuclearelectrica, compania canadiană Cameco, a încheiat recent un acord de cooperare cu partenerul chinez al Nuclearelectrica la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, China General Nuclear Power. Unul dintre principalele zăcăminte de uraniu exploatate în prezent de către canadieni se află în Kazahstan, cu care România a semnat în 2010 un acord privind importul de uraniu.
Profitul net al Nuclearelectrica a crescut cu 88,68% în primul trimestru al anului, la 66,861 milioane lei, în condițiile în care reducerea cheltuielilor din exploatare ale companiei, inclusiv grație eliminării obligației de plată a impozitului pe construcții speciale, așa-numita "taxă de stâlp", pentru cele 2 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, a fost mai amplă decât scăderea veniturilor Nuclearelectrica.
Noua conducere a Companiei Naționale a Uraniului (CNU), numită în ianuarie anul acesta, a înaintat procuraturii 3 sesizări privind fapte de natură penală care ar fi fost comise de către fosta conducere, constând în ascunderea nejustificată a unor informații față de auditorul financiar al companiei și de Consiliul de Administrație al acesteia, precum și în raportări incorecte față de Curtea de Conturi
Institutul de Cercetări Nucleare (ICN) Pitești, sucursală a Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), a primit autorizație de mediu după aproape 5 ani de la depunerea solicitării inițiale în acest sens, în iulie 2011, hotărârea de Guvern privind acordarea autorizației fiind publicată marți în Monitorul Oficial.
Șeful sucursalei Cernavodă a Nuclearelectrica, Ionel Bucur, a demisionat din funcție după ce a fost trimis în judecată de DNA la jumătatea lunii trecute pentru abuz în serviciu și conflict de interese, fapte care, potrivit procurorilor, ar fi dus la prejudicierea cu peste 3 milioane euro a Nuclearelectrica (SNN), prin acordarea preferențială a unui contract de protecție și pază a activelor centralei nucleare de la Cernavodă
Compania Națională a Uraniului, controlată integral de statul român și aflată într-o situație critică din punct de vedere financiar, va sista timp de 9 luni activitatea la exploatarea minieră Crucea-Botușana și la platforma de prelucrare Feldioara, perioadă în care se va decide ce activități vor fi menținute, cele declarate neviabile urmând a fi închise sau trecute în conservare, se arată într-un document guvernamental.
Guvernul a transmis răspunsuri la un chestionar trimis de autoritatea europeană din domeniul concurenței și ajutorului de stat, DG Competition, cu privire la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Deși CNU are în vedere deschiderea de noi perimetre de extracție de uraniu în zona Carpaților Orientali, Guvernul va face o analiză economică pentru a decide dacă se vor deschide aceste perimetre sau se va aduce minereu de uraniu din import pentru necesarul centralei nucleare de la Cernavodă.
Nuclearelectrica, compania de stat care administrează centrala nucleară de la Cernavodă, și-a bugetat pentru 2016 un profit net de 41,12 milioane lei, cu 72% mai mic decât cel preliminat pentru anul trecut (149,841 milioane lei), dar și cheltuieli aferente contractelor de mandat ale directorilor în creștere cu 36%, la 2,8 milioane lei.
Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, îi răspunde fostului președinte Traian Băsescu și afirmă că "a aplica legea nu poate fi o ticăloșie", după ce Băsescu declarase că faptul că Nuclearelectrica a achiziționat combustibil nuclear de la o companie canadiană, renunțând la contractul cu Compania Națională a Uraniului (CNU), din cauza prețului mare cerut de aceasta, este o "ticăloșie".
Doi actuali directori și trei foști șefi ai centralei nucleare de la Cernavodă, printre care directorul general în funcție al acesteia, sunt urmăriți penal pentru prejudicierea cu peste 3 mil. euro a Nuclearelectrica, prin acordarea preferențială a unui contract de protecție și pază a activelor centralei.
Cinci directori de la centrala nucleară de la Cernavodă, printre care directorul general al acesteia, sunt urmăriți penal de DNA pentru prejudicierea cu peste 3 milioane euro a Nuclearelectrica, prin acordarea preferențială a unui contract de protecție și pază a activelor centralei, cu încălcarea legislației în vigoare, în condițiile în care firma căreia i s-a atribuit contractul nu deținea certificat de securitate industrială emis de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS).
Noul Cod Fiscal, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016, a eliminat exceptarea centralelor convenționale producătoare de energie electrică de la obligația de plată a impozitului local pe clădiri nerezidențiale, astfel că, începând de anul acesta, companiile energetice nu mai datorează impozit pe construcții speciale pentru clădirile centralelor, așa-numita "taxă de stâlp", încasată la bugetul de stat, ci impozit local pe clădiri, perceput de autoritățile locale pe raza cărora se află clădirile supuse impozitării.
Măsurile de sprijin luate în calcul de autorități pentru proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă includ garanții de stat pentru obținerea de credite destinate finanțării lucrărilor, precum și un mecanism de asigurare a unui preț minim de vânzare a energiei electrice produse de noile reactoare, care să protejeze investitorii de fluctuațiile defavorabile ale pieței.
Premierul Dacian Cioloș a trimis o scrisoare companiei chineze de stat China General Nuclear Power Corporation, partenerul Nuclearelectrica în proiectul reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, scrisoare în care au fost conturate o serie de măsuri de sprijin și de angajamente ale statului român în legătură cu proiectul.
Potrivit legislației naționale în vigoare, care o transpune pe cea europeană, agenții economici datorează ANAR contribuții financiare pentru utilizarea resurselor de apă, precum și pentru primirea apelor uzate.