Rezultatele 1 - 25 din 46 pentru "obligatiuni de stat"

Guvernul a împrumutat în iunie prin vânzarea de titluri de stat în lei 7,1 miliarde de lei, o sumă record pentru o singură lună, conform datelor analizate de Profit.ro. Împrumuturile foarte mari ale statului sunt în contextul în care investitorii străini au revenit puternic pe piețele din regiune, inclusiv România, ca urmare a evoluțiilor și așteptărilor pentru dobânzi reduse în SUA și zona euro. Ministerul Finanțelor a profitat de acest context favorabil și a recuperat din rămânerile în urmă la programul de finanțare de pe piața internă, înregistrate în primele luni ale anului.

Ministerul Finanțelor Publice a ieșit în piață cu două emisiuni de obligațiuni pe doi, respectiv 12 ani. Cea mai mare cerere și cele mai mari sume atrase au venit din titlurile pe termen lung.

Guvernul a împrumutat în luna mai în jur de 7 miliarde de lei, de la bănci și populație, peste media lunară a anului trecut, iar totalul de la începutul anului și până la finele lunii mai a urcat la aproximativ 33 de miliarde de lei, potrivit datelor Profit.ro. Autoritățile par să fie în grafic cu împrumuturile, având în vedere că pentru întreg anul au nevoie de circa 72 miliarde de lei. Din totalul de 72 de miliarde de lei (cca 15 miliarde euro), suma de 44 miliarde de lei este prevăzută pentru plata datoriilor care ajung la scadență în cursul acestui an, iar restul - pentru acoperirea deficitului bugetar.

Ministerul Finanțelor vrea să ajungă la un număr cât mai mare de români cu programul Tezaur, de vânzare de titluri de stat către populație, și intenționează să revitalizeze programul printr-o promovare mult mai amplă a acestuia, precum și prin introducerea vânzării titlurilor prin intermediul băncilor comerciale, a declarat pentru Profit.ro ministrul de resort, Eugen Teodorovici. În prezent, titlurile de stat pot fi cumpărate de populație doar prin Trezorerie și Poștă, iar sumele împrumutate astfel de Finanțe au scăzut în ultimele luni.

Guvernul are o țintă de împrumut pentru anul acesta de 72 de miliarde de lei (cca 15 miliarde euro), din care suma de 44 miliarde de lei este necesară pentru plata datoriilor care ajung la scadență în cursul acestui an, iar restul - pentru acoperirea deficitului bugetar. De pe piața internă, statul intenționează să împrumute 50 de miliarde de lei, inclusiv 5 miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat direct către populație. Până la finele lunii aprilie, statul a împrumutat aproape 26 miliarde de lei, 12 miliarde de lei de pe piața internă și 3 miliarde de euro de pe extern.

Guvernul va majora plafonul pentru împrumuturi externe prin programul MTN de la 27 miliarde de euro în prezent la 31 miliarde de euro, în contextul în care după ieșirea din martie pe piețele externe, când a luat 3 miliarde de euro, a ajuns la limita maximă permisă de lege. Plafonul pentru astfel de împrumuturi a fost majorat cel mai recent în decembrie 2017, când a urcat cu circa 7 miliarde de euro, la 27 miliarde de euro. La finele lui 2017, Guvernul afirma că majorarea de plafon de 7 miliarde de euro va acoperi și anul 2019, fiind necesară pentru "acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru perioada 2018-2019".

Ministerul Finanțelor și-a propus să împrumute în trimestrul al doilea, lunile aprilie, mai și iunie, 10-12 miliarde de lei de pe piața internă, semnificativ peste totalul de 7,1 miliarde de lei obținut în primele trei luni ale anului. Deși a luat în ianuarie-martie mai puțin față de ținta orientativă de 8,4 miliarde de lei, statul s-a împrumutat în martie și pe piețele externe, cu 3 miliarde de euro.

Statul a împrumutat în primele trei luni ale anului 7,1 miliarde de lei de la bănci și investitori prin obligațiuni emise pe piața internă. Suma este ușor sub cea planificată, de 8,4 miliarde de lei, însă după ce luna ianuarie a fost un eșec pentru planul de împrumut al statului, din cauza ordonanței 114 (ordonanța lăcomiei), Ministerul Finanțelor a schimbat strategia, a anunțat sume mai mici și a reușit astfel, ajutat de contextul internațional, să întoarcă o majorare a dobânzilor înregistrată în principal în luna ianuarie. Guvernul și-a completat, însă, necesarul de finanțare după ce a împrumutat recent, 3 miliarde de euro printr-o emisiune de eurobonduri, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe.

Îndatorarea ca pondere în PIB, unul dintre indicatorii utilizați la scară largă pentru a evalua capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile, reflectă doar parțial sustenabilitatea acestei datorii. Posibilitățile de plată depind mult de veniturile pe care statele respective le strâng din PIB prin taxe și impozite. În timp ce unele țări au taxe mai mici, dar fiscalizează eficient firmele și populația, alte state, cum este și România, sunt la un nivel redus al veniturilor statului ca pondere în PIB inclusiv din cauza evaziunii pe care nu reușesc să o combată.

Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute de la bănci și alți investitori mari 2,47 miliarde de lei în luna martie, după ce în februarie a atras 2,2 miliarde de lei, în linie cu ceea ce își propusese. Suma atrasă în februarie este mică față de ce împrumuta statul în mod obișnuit, dar trebuie precizat că tot în februarie Trezoreria a mai luat, tot prin titluri de stat, alte 700 de milioane de lei prin titluri destinate exclusiv populației.

Băncile au revenit în ultimele două săptămâni la licitațiile organizate de Ministerul Finanțelor pentru vânzarea de titluri de stat, instrument prin care Guvernul se împrumută de la bănci, dar situația ar putea deveni oricând volatilă. Motivele pentru cererea mai ridicată din partea băncilor sunt suma mică pe care statul vrea să o împrumute în februarie și plățile de circa 6,5 miliarde de lei pe care Finanțele trebuie să le facă către bănci în această lună.

Ministerul Finanțelor a ieșit azi să se împrumute cu două emisiuni de titluri de stat, prin care intenționa orientativ să atragă 600 de milioane de lei. În timp ce una dintre emisiuni a atras interes și statul a vândut titluri cu mai mult de jumătate peste suma planificată, la a doua a respins toate ofertele din cauza dobânzilor cerute de bănci și investitori, pe care le-a considerat neatractive.

Ministerul Finanțelor a mandatat mai multe bănci mari din afara țării să pregătească o ieșire pe piețele externe în următoarea perioadă. Finanțele vor să se împrumute prin vânzarea de obligațiuni în euro către investitorii mari din străinătate, după ce în luna ianuarie au avut dificultăți mari să se împrumute de pe piața internă.

Finanțarea statului prin împrumuturile lunare de la băncile din România nu reprezintă acum o prioritate pentru Guvern, în contextul în care Finanțele vor să împrumute în februarie printr-o emisiune de titluri de stat direct de la populație și să iasă pe piețele externe cu eurobonduri după aprobarea proiectului de buget pentru 2019 și publicarea situației veniturilor la buget pentru luna ianuarie, a declarat consilierul guvernamental Darius Vâlcov într-un interviu acordat Bloomberg.

Statul a împrumutat în 2018, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de an, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile de stat vândute populației sunt semnificativ mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.

Ministerul Finanțelor a fost nevoit să anuleze astăzi o licitație de titluri de stat prin care intenționa să împrumute de la bănci și investitori 400 de milioane de lei. Statul a renunțat după ce a primit de la bănci și investitori oferte doar pentru o treime din această sumă, iar costul banilor, dobânda cerută, a fost considerat "neacceptabil". Aceasta este a șaptea licitație din ianuarie la care statul nu ia niciun leu sau nu reușește să atragă toată suma căutată. Reticența băncilor de a finanța statul vine în contextul în care Guvernul nu a prezentat încă un proiect de buget pentru acest an, dar și-a ostilizat băncile locale prin introducerea unei taxe suplimentare pe active, inclusiv pe titluri de stat, iar investitorii străini par să fi devenit mai precauți în privința activelor românești.

Guvernul se împrumută greu la început de an, motivul acestei situații, în care reușește să atragă circa 60% din banii pe care îi caută, la dobânzi în creștere, fiind lipsa de predictibilitate. Statul nu a prezentat încă bugetul pentru anul acesta, astfel că nici deficitul bugetar și planul de împrumuturi pentru întreg anul, însă a introdus taxe speciale asupra băncilor, companiilor din telecom și energie. Băncile, principalii creditori ai Guvernului, așteaptă mai multă claritate, inclusiv să vadă dacă statul va aplica taxa și pe portofoliile de titluri de stat pe care le dețin.

Ministerul Finanțelor va avea o primă jumătate de an mai complicată în 2019, în contextul în care un număr important de plăti foarte mari către bănci, fonduri de pensii și alți investitori sunt concentrate în primele șase luni din acest an. Astfel, în ianuarie-iunie Finanțele trebuie să plătească băncilor în jur de 30 miliarde de lei, inclusiv aproape 1 miliard de euro în ianuarie. Trebuie menționat că statul pentru a plăti o datorie veche împrumută din nou bani, în general cam tot de la cei cărora trebuie să le achite. Acest proces de amânare repetată a plății datoriei se numește rostogolire sau refinanțare și este o practică obisnuită pentru multe state.

Ministerul Finanțelor a împrumutat azi, prin vânzarea de titluri de stat, 398 milioane de lei, la dobândă în creștere semnificativă, suma fiind mai puțin de jumătate față de cele 900 de milioane de lei, cât a anunțat statul că vrea să atragă de la bănci și investitori prin cele două licitații derulate azi. Investitorii sunt reticenți din cauza incertitudinilor privind măsurile fiscale adoptate de Guvern, cum ar fi taxa pe active bancare sau taxele pe afaceri în domenii ca telecom și energie, dar și din cauza modului în care acestea ar putea afecta evoluția economiei în acest an.

Ministerul Finanțelor Publice n-a reușit să împrumute decât circa 250 de milioane de lei la licitația de titluri de stat scadente în iunie 2023, față de ținta de 400 de milioane de lei. Cererea din partea investitorilor a fost slabă – deși această serie de obligațiuni e, de regulă, printre cele mai căutate, iar randamentele au sărit peste cele din piața secundară.

Guvernul a împrumutat anul trecut aproximativ 68 de miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat și obligațiuni în valută. Suma nu include în jur de 2 miliarde de lei atrase de la populație și contractarea/trageri de împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale. Necesarul brut de finanțare este estimat la aproximativ 72 miliarde de lei în acest an, din care 28 de miliarde de lei reprezintă datorie nouă, contractată pentru acoperirea deficitului bugetar din acest an, iar restul împrumuturi pentru plata datoriilor vechi ajunse la scadență.

Ministerul Finanțelor vrea să împrumute în luna ianuarie 3,2 miliarde de lei, sumă ușor sub cea atrasă în prima lună a anului trecut, în contextul în care bugetul pentru anul acesta nu a fost nici măcar prezentat, iar Guvernul poate cheltui pe lună doar 1/12 din totalul cheltuielilor bugetare de anul trecut.

Măsurile fiscale anunțate de Guvern săptămâna aceasta lovesc dur în bănci și fonduri de pensii, care, coincidență sau nu, sunt cei mai mari creditori ai executivului. Împreună, băncile și fondurile de pensii au împrumutat Guvernului circa două treimi din banii obținuți de acesta prin emisiuni de titluri de stat pe piața internă. Pe lângă bănci și fondurile locale de pensii (Pilon II și Pilon III), investitorii străini dețin și ei aproximativ 18% din datoria statului.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 251,5 de milioane de euro de la băncile locale prin vânzarea de obligațiuni pe 5 ani. Băncile au un surplus de euro rezultat din depozitele de la populație, sumele fiind mai mari decât necesită activitatea de creditare. În urmă cu o lună, ministerul a refuzat, la o licitație similară, ofertele băncilor, dar acum s-a împrumutat la aceeași dobândă cu cea propusă în noiembrie, apropiată și de nivelul la care sunt cotate obligațiunile României pe piețele externe.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 693,9 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în trei ani, la o dobândă medie de 4,05%. La finele săptămânii trecute Finanțele au vândut obligațiuni de 644 de milioane de lei.