Rezultatele 1 - 25 din 62 pentru "obligatiuni de stat"

Noua lege a fondurilor de investiții alternative votată de Parlament în aceste zile lărgește posbilitățile românilor de a realiza plasamente, prin intermediul profesioniștilor pieței de capital pe categorii diverse de active: acțiuni, obligațiuni, instrumente de piață monetară, imobiliare, terțe fonduri. Care sunt cadrele determnate de lege în care fondurile pot opera.

Costurile de finanțare ale Guvernului au crescut semnificativ în luna care a trecut de la instalarea executivului condus de premierul Ludovic Orban, în timp ce în cazurile Poloniei și Ungariei variațiile au fost nesemnificative. Și mai îngrijorător este că diferența dintre costurile la care se împrumută România și cele ale Poloniei este la cel mai ridicat de la finele anului 2012, relevă datele Profit.ro. Creșterea costurilor de împrumut ale României cu circa 0,4 puncte procentuale într-o lună a fost determinată de revizuirea drastică a estimării de deficit bugetar pentru anul acesta. După schimbarea guvernului, noul Executiv a acuzat că cifrele referitoare la deficitul bugetar erau "cosmetizate" și a majorat estimarea de deficit de la 2,72% la 4,4%. Cum asta înseamnă împrumuturi foarte mari în noiembrie și decembrie pentru acoperirea deficitului, costul la care România primește cu împrumut bani de la investitori a urcat.

Licitația organizată de Finanțe pentru obligațiunile scadente în septembrie 2023 a găsit cerere mare în piață din partea investitorilor, însă ministerul a împrumutat de mai bine de două ori peste prospect, la un randament în creștere față de acum 10 zile. Titlurile de stat pe 6 luni n-au găsit, însă, cerere suficientă în piață și toate ofertele au fost respinse.

Ministerul Finanțelor Publice a ieșit în piață cu două emisiuni de obligațiuni în lei în valoare totală de 648,2 milioane de lei. La fel ca la ultimele licitații, randamentele sunt în creștere, iar la titlurile scadente în 2034 au depășit pragul de 5% pe an.

Guvernul a împrumutat în noiembrie de pe piața internă 8,2 miliarde de lei în lei și euro, o sumă foarte ridicată, cea mai ridicată începând cu luna iulie, când statul a ieșit pe piața externă, de unde a luat doua miliarde de euro. Deși suma de 8,2 miliarde de lei este peste ținta indicativă de 5 miliarde lei anunțată pentru noiembrie, Ministerul Finanțelor rămâne cu un necesar de finanțare care s-ar putea situa în decembrie la circa 16-17 miliarde de lei, având în vedere noul deficit din rectificarea bugetară. Totalul împrumuturilor pentru primele 11 luni a ajuns la 73,6 miliarde lei, dar necesarul de finanțare al Guvernului pentru tot anul se va situa la 90 de miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni în euro pe piața internă în valoare de 332,6 milioane de euro pe patru ani. Statul a adjudecat aproape integral subscrierea băncilor comerciale, iar randamentele sunt în creștere.

Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni pe 12 ani și titluri de stat pe un an prin care a atras circa 449 de milioane de lei la un randament în creștere.

Guvernul a împrumutat în luna octombrie 4,3 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat către bănci și investitori, cu circa 300 de milioane de lei mai mult față de ceea ce a anunțat la începutul lunii, potrivit calculelor Profit.ro. Totalul pentru primele 10 luni din acest an a urcat astfel la 65,5 miliarde de lei, 90% din necesarul anunțat pentru întreg anul. După ce în septembrie Ministerul Finanțelor a avut oarecare probleme la obținerea de împrumuturi, cu trei licitații ratate, în octombrie lucrurile au mers ceva mai bine pentru stat. A împrumutat mai mult decât a anunțat, chiar dacă la costuri ușor mai ridicate pe unele maturități, o singură licitație fiind ratată, cea de pe 10 octombrie, ziua în care în Parlament se vota moțiunea de cenzură.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 150 de milioane de lei pe 15 ani prin obligațiuni de stat, la un randament mediu de 4,75%. Luna trecută, Finanțele nu au reușit să împrumute bani la cea mai lungă scadență din piața românească.

Guvernul a împrumutat în septembrie 2,83 miliarde de lei, iar totalul pentru primele nouă luni ale acestui an a urcat la 61,1 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Suma atrasă în septembrie este cea mai redusă începând cu luna februarie și sub cea planificată, însă aceasta nu este o problemă, întrucât statul are deja împrumutată circa 85% din suma de care a anunțat că are nevoie pentru tot anul. De asemenea climatul extern a fost mai puțin favorabil, în timp ce situația internă, politică și economică, este percepută de investitori ca fiind mai riscantă. În acest context, Finanțele au înregistrat în septembrie trei licitații ratate. Același număr de licitații ratate a mai fost consemnat în ianuarie 2018, iar mai multe, respectiv patru, în decembrie 2017.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 500 de milioane de lei de la bănci prin obligațiuni scadente în patru ani. Investitorii nu s-au îngrămădit la licitație, dar chiar și în aceste condiții randamentul obținut a fost în jurul celui din piața secundară.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 695 de milioane de lei din piață printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în aprilie 2026.

Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele băncilor pentru o emisiune de obligațiuni de 300 de milioane de lei scadentă în septembrie 2031, considerând neacceptabil prețul oferit.

Suma împrumutată de Guvern anul acesta a crescut în august cu 3,86 miliarde de lei și a ajuns la 58,3 miliarde de lei pentru primele opt luni. Comparativ cu cele 14,2 miliarde de lei împrumutate în iulie, când statul a luat bani și de pe piețele externe, respectiv 2 miliarde de euro, august a fost o lună liniștită. Suma atrasă, doar de pe piața internă, a fost de 3,86 miliarde de lei, ușor sub ținta anunțată de 4 miliarde de lei. Obiectivul pentru întreg anul este de 72 miliarde de lei, astfel că, în septembrie-decembrie, autoritățile trebuie să mai împrumute aproape 14 miliarde de lei. La o medie de 3,5 miliarde de lei pe lună, acest lucru pare facil. Finanțele au profitat în august de faptul că au împrumutat deja destul de mult din suma pe care intenționează să o atragă în acest an și au obținut dobânzi mai reduse de la bănci și investitori.

Guvernul a împrumutat în luna iulie o sumă mare, de 14,2 miliarde de lei, care include fonduri atrase prin vânzarea de obligațiuni în valoare de 2 miliarde de euro pe piețele externe la începutul lunii, dar și împrumuturi luate de la bănci și investitori de pe piața internă, în total 4,72 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Suma de 4,72 miliarde de lei luată prin emisiuni de obligațiuni pe piața internă este ușor mai redusă comparativ cu iunie, când autoritățile au marcat un record pe acest segment de finanțare a datoriei publice. Până în luna iulie, împrumuturile au trecut deja de 54 miliarde de lei, cam trei sferturi din cât a planificat Guvernul pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 706 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Lichiditatea din sistemul bancar se menține amplă înainte de încheierea perioadei curente de menținere a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care băncile au plasat circa 9 miliarde de lei la BNR pe o perioadă de o săptămână.

Guvernul a împrumutat în iunie prin vânzarea de titluri de stat în lei 7,1 miliarde de lei, o sumă record pentru o singură lună, conform datelor analizate de Profit.ro. Împrumuturile foarte mari ale statului sunt în contextul în care investitorii străini au revenit puternic pe piețele din regiune, inclusiv România, ca urmare a evoluțiilor și așteptărilor pentru dobânzi reduse în SUA și zona euro. Ministerul Finanțelor a profitat de acest context favorabil și a recuperat din rămânerile în urmă la programul de finanțare de pe piața internă, înregistrate în primele luni ale anului.

Ministerul Finanțelor Publice a ieșit în piață cu două emisiuni de obligațiuni pe doi, respectiv 12 ani. Cea mai mare cerere și cele mai mari sume atrase au venit din titlurile pe termen lung.

Guvernul a împrumutat în luna mai în jur de 7 miliarde de lei, de la bănci și populație, peste media lunară a anului trecut, iar totalul de la începutul anului și până la finele lunii mai a urcat la aproximativ 33 de miliarde de lei, potrivit datelor Profit.ro. Autoritățile par să fie în grafic cu împrumuturile, având în vedere că pentru întreg anul au nevoie de circa 72 miliarde de lei. Din totalul de 72 de miliarde de lei (cca 15 miliarde euro), suma de 44 miliarde de lei este prevăzută pentru plata datoriilor care ajung la scadență în cursul acestui an, iar restul - pentru acoperirea deficitului bugetar.

Ministerul Finanțelor vrea să ajungă la un număr cât mai mare de români cu programul Tezaur, de vânzare de titluri de stat către populație, și intenționează să revitalizeze programul printr-o promovare mult mai amplă a acestuia, precum și prin introducerea vânzării titlurilor prin intermediul băncilor comerciale, a declarat pentru Profit.ro ministrul de resort, Eugen Teodorovici. În prezent, titlurile de stat pot fi cumpărate de populație doar prin Trezorerie și Poștă, iar sumele împrumutate astfel de Finanțe au scăzut în ultimele luni.

Guvernul are o țintă de împrumut pentru anul acesta de 72 de miliarde de lei (cca 15 miliarde euro), din care suma de 44 miliarde de lei este necesară pentru plata datoriilor care ajung la scadență în cursul acestui an, iar restul - pentru acoperirea deficitului bugetar. De pe piața internă, statul intenționează să împrumute 50 de miliarde de lei, inclusiv 5 miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat direct către populație. Până la finele lunii aprilie, statul a împrumutat aproape 26 miliarde de lei, 12 miliarde de lei de pe piața internă și 3 miliarde de euro de pe extern.

Guvernul va majora plafonul pentru împrumuturi externe prin programul MTN de la 27 miliarde de euro în prezent la 31 miliarde de euro, în contextul în care după ieșirea din martie pe piețele externe, când a luat 3 miliarde de euro, a ajuns la limita maximă permisă de lege. Plafonul pentru astfel de împrumuturi a fost majorat cel mai recent în decembrie 2017, când a urcat cu circa 7 miliarde de euro, la 27 miliarde de euro. La finele lui 2017, Guvernul afirma că majorarea de plafon de 7 miliarde de euro va acoperi și anul 2019, fiind necesară pentru "acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru perioada 2018-2019".

Ministerul Finanțelor și-a propus să împrumute în trimestrul al doilea, lunile aprilie, mai și iunie, 10-12 miliarde de lei de pe piața internă, semnificativ peste totalul de 7,1 miliarde de lei obținut în primele trei luni ale anului. Deși a luat în ianuarie-martie mai puțin față de ținta orientativă de 8,4 miliarde de lei, statul s-a împrumutat în martie și pe piețele externe, cu 3 miliarde de euro.

Statul a împrumutat în primele trei luni ale anului 7,1 miliarde de lei de la bănci și investitori prin obligațiuni emise pe piața internă. Suma este ușor sub cea planificată, de 8,4 miliarde de lei, însă după ce luna ianuarie a fost un eșec pentru planul de împrumut al statului, din cauza ordonanței 114 (ordonanța lăcomiei), Ministerul Finanțelor a schimbat strategia, a anunțat sume mai mici și a reușit astfel, ajutat de contextul internațional, să întoarcă o majorare a dobânzilor înregistrată în principal în luna ianuarie. Guvernul și-a completat, însă, necesarul de finanțare după ce a împrumutat recent, 3 miliarde de euro printr-o emisiune de eurobonduri, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe.

Îndatorarea ca pondere în PIB, unul dintre indicatorii utilizați la scară largă pentru a evalua capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile, reflectă doar parțial sustenabilitatea acestei datorii. Posibilitățile de plată depind mult de veniturile pe care statele respective le strâng din PIB prin taxe și impozite. În timp ce unele țări au taxe mai mici, dar fiscalizează eficient firmele și populația, alte state, cum este și România, sunt la un nivel redus al veniturilor statului ca pondere în PIB inclusiv din cauza evaziunii pe care nu reușesc să o combată.