Ministerul Finanțelor a împrumutat doar 555 milioane euro de la bănci și investitori, în condițiile în care, în aceeași zi, le-a plătit acestora 2,2 miliarde de euro, în contul unui împrumut luat în 2018 și ajuns acum la scadență, relevă datele Profit.ro. Obiectivul Finanțelor în astfel de situații este să ia înapoi, în funcție și de condiții, cât mai mult din suma pe care o plătesc, astfel încât să rostogolească în fapt datoria.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Ministerul Finanțelor a majorat recent programul de împrumuturi la 200 de miliarde de lei. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat la momentul anunțului, că suplimentarea de la 180 de miliarde de lei la 200 de miliarde de lei a fost decisă în contextul în care se analiza prefinanțarea pentru anul următor și pentru a avea flexibilitate în decembrie în privința împrumuturilor.
De ce este important: Emisiunile în euro pe piața internă au un regim deosebit față de cele în lei. Astfel, emisiunile în euro pentru bănci și investitori mari sunt mult mai rare față de cele în lei și sunt efectuate în urma unor discuții între Trezoreria Ministerului Finanțelor și bănci. Finanțele ies să se împrumute în euro dacă au semnale că băncile și investitorii sunt interesați să împrumute statul.
De asemenea interesant: Procesul de rostogolire a datoriei prin noi împrumuturi este o practică obișnuită a guvernelor din majoritatea țărilor. Pe piața internă, rostogolirea la împrumuturile în euro are loc atunci când există interes de ambele părți, Finanțe și investitori. Trebuie menționat și că Finanțele au o rezervă (buffer) de valută la un nivel ridicat, alimentată de intrările din fonduri europene, inclusiv PNRR.
Finanțele au avut două emisiuni de obligațiuni, una pe 3 ani, cu suma prevăzută în prospect la 300 de milioane de euro, și o a doua pe 14 luni, de 100 de milioane de euro. La titlurile pe 3 ani, cererea a fost de 458 milioane de euro, iar statul a luat 431 milioane de euro, iar la cea pe 14 luni, subscrierile au fost de 213,7 milioane de euro, suma împrumutată fiind de numai 123,7 milioane de euro.
Deficit de 5,9%, mai mare decât se anticipa
Suplimentarea programului de împrumut la 200 de miliarde de lei a fost anunțată inițial ca fiind în scopul prefinanțării pentru anul 2024. La momentul anunțului Ministerului Finanțelor, deficitul anunțat de autorități era de 5,5% cash.
"Programul indicativ pentru anul 2023 se revizuiește la suma de aproximativ 200 miliarde lei (în creștere cu 20 miliarde lei), care să acopere deficitul bugetar în execuție aferent anului 2023, volumul datoriei de refinanțat până la sfârșitul anului 2023 și să asigure resursele necesare prefinanțării necesarului de finanțare aferent anului 2024, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2023-2025", potrivit unui anunț al Finanțelor din urmă cu câteva săptămâni.
Acum, în documente publicate de către Guvern, deficitul apare majorat la 5,9% pentru anul 2023.
Profit.ro a prezentat majorarea deficitului.
"În anul 2023, planul brut de finanțare a fost revizuit în creștere și se situează la aproximativ 200 miliarde lei, volumul total al împrumuturilor care au fost atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe fiind determinat de un nivel al deficitului bugetar estimat la 5,9% din PIB și de nivelul datoriei de refinanțat în valoare de cca 91,7 miliarde lei dar și pentru asigurarea prefinanțării necesarului de finanțare aferent anului 2024", arată Ministerul Finanțelor.
Un deficit mai mare are impact și asupra necesarului de împrumut.
