Rezultatele 1 - 25 din 139 pentru "politica monetara"

Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a anunțat, după ședința de politică monetară, că va începe ”în curând” să reducă achizițiile lunare de obligațiuni. Fed a anunțat că majorarea dobânzilor ar putea avea loc mai devreme decât era așteptat, cel mai probabil anul viitor.

Acțiunile europene au început săptămâna în creștere, în contextul în care datele dezamăgitoare din SUA au temperat îngrijorările legate de înăsprirea politicii monetare.

Acțiunile europene sunt pe cale să bifeze cea de a șaptea lună de câștiguri consecutive, în pofida îngrijorărilor legate de răspândirea variantei delta a coronavirusului.

Acțiunile marilor companii europene scad abrupt în ședința de joi, pe fondul temerilor legate de retrage stimulilor monetari, care au împins bursele globale către noi maxime istorice în ultimul an.

Băncile centrale erau deja angajate în aplicarea unor politici monetare neconvenționale în momentul apariției actualei crize pandemice și au ajuns la concluzia că TREBUIE SĂ PLUSEZE, afirmă, într-un interviu acordat Profit.ro, artizanul “terapiei de șoc” responsabilă pentru transformarea rapidă a Poloniei într-o economie de piață funcțională, Leszek Balcerowicz.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut dobânda de referință aproape de zero, în linie cu așteptările analiștilor, însă a indicat că și-ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât estima inițial și a revizuit în urcare prognoza privind inflația.

Lira turcească a atins miercuri un nou minim record, după de președintele Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia pregătește tăieri ale dobânzii de politică monetară în lunile viitoare.

Banca Națională a României a păstrat nemodificată dobânda de politică monetară la 1,25%, precum și nivelul curent al facilităților de credit și depozit și rata rezervelor minime obligatorii. Banca centrală vede inflația la peste 3,5% în a doua parte a anului.

Acțiunile europene sunt, la începutul ședinței de tranzacționare de marți, în declin puternic, după ce au început săptămâna la noi maxime record.

Banca Centrală Europeană (BCE) a păstrat dobânzile neschimbate la ședința de politică monetară de joi, în linie cu estimările analiștilor, și a dat asigurări că va continua programul de achiziții suplimentare de active ca răspuns la pandemie.

Acțiunile europene au urcat la maximul ultimului an în prima parte a tranzacțiilor de joi, pe fondul atenuării temerilor privind accelerarea inflației și al așteptărilor privind extinderea măsurilor de stimulare de către Banca Centrală Europeană (BCE) la ședința de politică monetară.

Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda cheie cu încă 25 de puncte de bază, mutarea fiind posibilă chiar în acest trimestru, consideră analiștii grupului austriac Erste, proprietarul BCR

Banca centrală a venit cu cea de-a patra reducere a dobânzii cheie în mai puțin de un an și a ajuns cu rata la jumătate față de iarna trecută la 1,25% pe an. BNR argumentează că mișcarea, care nu era în scenariul principal al analiștilor, a venit pe fondul scăderii inflației, a unei stabilități a cursului de schimb, dar și a semnelor din partea Executivului că urmează o consolidare a finanțelor publice. De partea incertitudinilor sunt menționate riscurile din pandemia COVID-19 și prelungirea restricțiilor, dar și un impact asupra prețurilor din recenta liberalizare a pieței de energie electrică.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât reducerea dobânzii cheie de la 1,5% la 1,25% pe an, un nou minim istoric.

Rezerva Federală (Fed) a SUA va continua să sprijine economia prin achiziții masive de obligațiuni până când piața muncii și inflația anuală vor înregistra “progrese substanțiale” spre intervalurile țintite, potrivit deciziilor de politică monetară anunțate miercuri.

Lira turcească s-a depreciat la un nivel minim record în fața dolarului joi, până la aproape 8 unități, după ce banca centrală a menținut dobânda-cheie neschimbată la ședința de politică monetară, contrar așteptărilor analiștilor.

Banca Națională a Elveției (SNB) a devenit mai puțin pesimistă privind impactul pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiei, în timp ce a păstrat politica sa monetară ultra-expansionistă, transmite Reuters.

Banca Centrală Europeană (BCE) rămâne dedicată angajamentului de a face tot posibilul, în cadrul mandatului său, de a readuce inflația la ținta sa de aproape 2%, a anunțat marți instituția financiară, după ce Curtea Constituțională a Germaniei a decis că banca centrală și-a depășit atribuțiile cu programul de achiziții de active, transmite Reuters.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să mențină dobânzile nemodificate și să suplimenteze, în schimb, operațiunile de refinanțare pe termen lung acordate băncilor din zona euro. Acțiunile europene au extins pierderile din prima parte a zilei și se depreciază cu aproape 10%.

Guvernul Elveției lucrează la sprijinirea directă a companiilor afectate de scăderea cererii, în urma epidemiei de coronavirus (Covid-19), dar nu va adopta un program amplu de stimulare, a afirmat Marie-Gabrielle Ineichen-Fleisch, directorul Secretariatului de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), la postul de televiziune SRF, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a redus, marți, dobânda de referință cu 50 puncte de bază, în încercarea de a stimula economia americană în contextul epidemiei de coronavirus.

Banca Națională a României va menține dobânda cheie la 2,5% în ședința de politică monetară de vineri, nivel la care se află din mai 2018, potrivit estimărilor analiștilor. Banca centrală ar putea tăia rezervele minime obligatorii ale băncilor pentru valută, mișcare ce ar putea elibera circa 600 de milioane de euro, bani ce ar ajunge în cele din urmă la finanțarea statului.

Spre deosebire de statele vest-europene, țările membre UE din Europa de Est întâmpină o creștere substanțială a prețurilor de consum. Totuși, chiar dacă evoluția prețurilor depășește țintele oficiale, băncile centrale evită majorarea dobânzilor, având în vedere celelalte riscuri, potrivit Bloomberg.

Dobânzile negative contribuie la creșterea inegalităților și afectează nu doar câștigurile băncilor, ci și societatea în general, spune șeful Deutsche Bank, care îndeamnă Banca Centrală Europeană (BCE) să renunțe la actuala politică monetară.