Bitcoin s-a prăbușit până la cel mai redus nivel din iulie 2021, în contextul în unei aversiuni la risc în creștere în rândul investitorilor.
Bitcoin se depreciază puternic joi, pe o piață în scădere, în condițiile în care optimismul observat pe piețele financiare în urma ședinței de miercuri a Rezervei Federale s-a estompat.
Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă de pe piața locală după active, estimează că, cel mai probabil, inflația va depăși 12% în următoarea perioadă, deși prognozele lor inițiale indicau un vârf cuprins între 11 și 12%.
Rezerva Federală a SUA (Fed) ar avea nevoie să deruleze cea mai agresivă înăsprire monetară din anii '80 încoace pentru a tempera inflația, aflată la cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii. Măsurile monetare vor duce la o recesiune profundă în SUA anul viitor, avertizează economiștii Deutsche Bank, citați de Bloomberg.
Depășirea pragului de 50% din PIB a datoriei publice este și o urmare a faptului că România a intrat în criza sanitară deja cu deficite foarte ridicate, accentuate ulterior de măsurile luate de Guvern pentru a sprijini economia în ultimii doi ani, susține Ciprian Dascalu, economist-sef al BCR.
Acțiunile europene se depreciază în tranzacțiile de marți, trase în jos de sectoarele bancar și energetic, înaintea publicării unui raport privind inflația din SUA, care este așteptat să susțină argumentele în favoarea înăspririi agresive a politicii monetare de către Rezerva Federală (Fed).
Acțiunile americane au început săptămâna în scădere, în timp ce randamentele obligațiunilor au continuat să crească, în contextul în care investitorii își îndreaptă atenția spre inflația ridicată și impactul înăspririi politicilor monetare. Cotațiile petrolului și-au reluat declinul, referința Brent închizând tranzacțiile sub pragul de 100 dolari/baril.
Banca Angliei a majorat din nou dobânda de referință, pentru a treia oară din luna decembrie, aceasta ajungând la nivelul anterior pandemiei de Covid-19. Înăsprirea politicii monetare, mai agresivă decât cea a altor băncii centrale, vine pe fondul inflației aflate la maximul ultimelor trei decenii.
Plafonarea prețurilor la energie și gaze, măsură așteptată a fi implementată de Guvern începând cu 1 aprilie, va avea un impact uriaș în temperarea ratei inflației, a anunțat, la PROFIT NEWS TV, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Economia SUA a creat, în ianuarie, 467.000 de locuri de muncă, mult peste așteptările analiștilor, în pofida temerilor legate de noua variantă a coronavirusului, arată datele publicate vineri de Departamentul Muncii.
Goldman Sachs crede că Rezerva Federală (Fed) va majora dobânzile de patru ori în acest an și va începe procesul de reducere a bilanțului în iulie sau chiar mai devreme, potrivit Bloomberg.
Polonia a majorat dobânda cheie cu 50 de puncte de bază, la 2,25%, fiind prima țară din lume care anunță o astfel de decizie în 2022.
Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est, va deveni probabil, astăzi, prima țară care majorează dobânzile în 2022, potrivit Bloomberg.
Banca Națională a României a majorat cu 0,25 puncte procentuale la 1,75% rata de dobânzii de politică monetară, sub așteptările analiștilor. BNR se așteaptă la o înrăutățire a perspectivei inflației față de prognoza anterioară, după ce rata anuală a depășit deja cu mult ținta, dar vede și o încetinire a dinamicii economice, dacă din calcul este exclusă agricultura.
Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a anunțat, după ședința de politică monetară, că va începe ”în curând” să reducă achizițiile lunare de obligațiuni. Fed a anunțat că majorarea dobânzilor ar putea avea loc mai devreme decât era așteptat, cel mai probabil anul viitor.
Acțiunile europene au început săptămâna în creștere, în contextul în care datele dezamăgitoare din SUA au temperat îngrijorările legate de înăsprirea politicii monetare.
Acțiunile europene sunt pe cale să bifeze cea de a șaptea lună de câștiguri consecutive, în pofida îngrijorărilor legate de răspândirea variantei delta a coronavirusului.
Acțiunile marilor companii europene scad abrupt în ședința de joi, pe fondul temerilor legate de retrage stimulilor monetari, care au împins bursele globale către noi maxime istorice în ultimul an.
Băncile centrale erau deja angajate în aplicarea unor politici monetare neconvenționale în momentul apariției actualei crize pandemice și au ajuns la concluzia că TREBUIE SĂ PLUSEZE, afirmă, într-un interviu acordat Profit.ro, artizanul “terapiei de șoc” responsabilă pentru transformarea rapidă a Poloniei într-o economie de piață funcțională, Leszek Balcerowicz.
Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut dobânda de referință aproape de zero, în linie cu așteptările analiștilor, însă a indicat că și-ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât estima inițial și a revizuit în urcare prognoza privind inflația.
Lira turcească a atins miercuri un nou minim record, după de președintele Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia pregătește tăieri ale dobânzii de politică monetară în lunile viitoare.
Banca Națională a României a păstrat nemodificată dobânda de politică monetară la 1,25%, precum și nivelul curent al facilităților de credit și depozit și rata rezervelor minime obligatorii. Banca centrală vede inflația la peste 3,5% în a doua parte a anului.
Acțiunile europene sunt, la începutul ședinței de tranzacționare de marți, în declin puternic, după ce au început săptămâna la noi maxime record.
Banca Centrală Europeană (BCE) a păstrat dobânzile neschimbate la ședința de politică monetară de joi, în linie cu estimările analiștilor, și a dat asigurări că va continua programul de achiziții suplimentare de active ca răspuns la pandemie.