Consumatorii casnici de energie electrică care utilizează la domiciliu dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare pentru tratamente, precum și cei care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani (respectiv 26 de ani, dacă urmează o formă de învățământ), vor beneficia de cel mai mic preț final plafonat, de 0,68 lei/kWh, pentru întreg consumul lunar, nu doar pentru primii 100 kWh.
Noile prevederi legale intrate în vigoare de la 1 septembrie privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, în special suprataxarea activității de trading, riscă să ducă la blocarea importurilor, de care România este dependentă, în special în sezonul rece, a declarat președintele Consiliului Director al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Laurențiu Urluescu, în cadrul unei conferințe de presă.
Ștefan Gadola, fondatorul și CEO-ul Energobit, companie care livrează soluții complete pentru proiecte energetice, spune, la PROFIT NEWS TV, că prețurile la energie și gaze s-au mărit nejustificat, companiile abuzând de context.
PSD va depune un amendament în Parlament pentru modificarea OUG 119/2022, astfel încât persoanele care își reduc consumul curent de energie electrică să poată beneficia de prețuri plafonate. Amendamentul PSD prevede ca pragurile maxime de consum pentru care se acordă compensări, respectiv de 100 și 300 kWh/lună, să se raporteze la consumul curent și nu la media lunară din anul 2021, cum este forma actuală a OUG 119/2022.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei, George Niculescu, a afirmat că ordonanța care prevede plafonarea prețurilor în energie este în vigoare de cinci luni și de atunci și până în prezent nimeni nu a reclamat că această reglementare ar produce efecte negative în piață. El a precizat că 90% din consumatorii casnici se află sub protecția acestei ordonanțe de urgență.
Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), instituția care se ocupă, printre altele, cu gestionarea supraimpozitării jucătorilor din industria de energie electrică și gaze naturale, atât producători, cât și traderi, îi expiră la 31 decembrie acordul-cadru în baza căruia i s-a furnizat electricitate în ultimii doi ani și a inițiat o licitație pentru a cumpăra curent electric pentru anii 2023 și 2024.
Franța va plafona anul viitor creșterea prețurilor energiei și gazelor pentru gospodării la 15%, a declarat prim-ministrul Elisabeth Borne, pentru a atenua impactul asupra consumatorilor provocat de cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, transmite Reuters.
Polonia intenționează să înghețe anul viitor prețurile la electricitate la actualul nivel, pentru gospodăriile care consumă mai puțină energie, Guvernul căutând modalități de a atenua efectul majorării inflației asupra consumatorilor, transmite Reuters.
Furnizorul de gaze și electricitate Engie România, unul dintre cei mai mari din țară, nu a putut răspunde cererii unui client noncasnic din sectorul HoReCa, ce dorea electricitate și gaze la un preț fix garantat timp de un an, au declarat, pentru Agerpres, reprezentanții companiei.
Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României menită să acorde o compensație parțială întreprinderilor mari consumatoare de energie confruntate cu o creștere a prețurilor la energie electrică ce rezultă din costurile indirecte ale emisiilor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Comisia Europeană lucrează la un set de măsuri pentru atenuarea prețurilor ridicate la energie care se vor concretiza într-o propunere legislativă în a doua parte a lunii septembrie și care vizează, pe termen scurt, reducerea consumului de energie electrică la nivel european prin mecanisme voluntare și obligatorii pentru orele de vârf de consum, captarea veniturilor suplimentare obținute de producătorii de energie electrică peste un anumit plafon care urmează a fi stabilit, introducerea unei contribuții de solidaritate din partea companiilor din sectorul combustibililor fosili, creșterea lichidității pe piețele de energie și reducerea prețurilor la gaze naturale, cu accent în mod special pe plafonarea prețului gazelor naturale importate din Rusia, transmite Ministerul Energiei.
Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a exclus posibilitatea de a oferi linii de finanțare pe termen scurt companiilor din energie aflate în dificultate, afirmând că aceasta este treaba guvernelor din Uniunea Europeană.
Tinmar Energy, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică din România, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, vrea să renunțe la o parte din clienții din portofoliu ce beneficiază de prețuri plafonate potrivit celor mai recente modificări legislative în domeniu. Compania a început deja să le trimită notificări în acest sens unora dintre acești clienți, în care îi îndeamnă să se transfere la furnizorul de ultimă instanță (FUI), întrucât de la jumătatea lunii nu le va mai furniza energie, nemaipermițându-și să acopere diferența dintre costurile de achiziție și prețurile plafonate, conform datelor primite de Profit.ro.
Guvernele europene sunt forțate să ia decizii pentru a gestiona criza energetică înainte de venirea iernii, dat fiind faptul că, în acea perioadă, consumul de energie și gaze este așteptat să crească, iar Rusia deja a oprit livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1, a spus, la PROFIT NEWS TV, Radu Puiu, analist financiar XTB România.
Companiile energetice europene au nevoie de cel puțin 1.500 de miliarde de euro pentru a acoperi costul expunerii lor la creșterea prețurilor gazelor, a estimat grupul energetic norvegian Equinor, a cărei analiză nu include și firmele din Marea Britanie, transmite Reuters.
Doi dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din România, la care statul român deține participații minoritare, subsidiarele locale ale giganțului francez Engie și ale celui german E.ON, caută soluții pe fondul scumpirii galopante a energiei și gazelor pe piețelor angro și al obligației legale de a suporta costurile plafonării prețurilor la consumatorii finali, costuri rambursate cu întârziere și nu integral de către Guvern.
Contribuția de solidaritate a producătorilor de energie electrică va consta în esență, ca și până acum, din virarea la bugetul de stat a veniturilor suplimentare ale acestora rezultate din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, însă cu câteva detalii în plus importante.
Jucătorii din piețele angro de energie și gaze care fac trading pe aceste piețe vor datora la bugetul de stat o ″contribuție de solidaritate″ la un așa-numit ″Fond de tranziție energetică″, contribuție care va consta, în esență, în câștigurile lunare realizate din tranzacții de cumpărare și ulterior de vânzare care depășesc o marjă de profit de 2%.
Proiectul de ordonanță de urgență de modificare a legislației de temperare a scumpirilor la energie prevede că statul nu le va mai deconta de la buget furnizorilor de electricitate diferențe dintre costurile de achiziție de pe piețele angro și prețurile plafonate impuse în beneficiul consumatorilor care implică un preț mediu ponderat peste de 1.300 lei/MWh.
Producătorii de energie regenerabilă grupați în organizațiile profesionale RWEA și PATRES avertizează, cu puțin timp înaintea ședinței în care Guvernul ar trebui să adopte ordonanța de urgență cu noile măsuri de temperare a prețurilor la energie, inclusiv privind impunerea unei contribuții de solidaritate pe tot lanțul logistic al industriei energetice, că vor intra în faliment dacă nu se renunță la ideea supraimpozitării câștigului înregistrat pe fiecare tranzacție.
Cea mai frustrantă senzație în fața unei creșteri accelerate de prețuri care pare că nu mai poate fi oprită este cea de neputință. Asta trăim în prezent când vedem ce se întâmplă pe piețele de energie electrică și gaze naturale. Și, deși prețurile pe care le plătim pe facturi sunt deocamdată plafonate la niveluri situate amplu sub cele din piețe, teoretic până la primăvară, ele tot sunt semnificativ mai mari decât cele cu care ne obișnuisem în ultimii ani.
Guvernul discută în ședința de miercuri doar o analiză privind stadiul elaborării proiectului de modificare a OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, proiectul ca atare urmând să fie aprobat joi de Guvern, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Enel Energie și Enel Energie Muntenia din grupul italian omonim, furnizori majori de energie electrică pe piața românească, au fost nevoiți să împrumute de urgență luna aceasta sute de milioane de euro de la compania-mamă din Italia, deși aveau deja contractate linii de finanțare de la bănci, din cauza crizei de lichiditate generată de scumpirea galopantă a electricității pe care o achiziționează pentru clienți de pe piețele angro, coroborată cu întârzierile mari cu care statul român rambursează furnizorilor costurile plafonării prețurilor pentru clienții finali.
Fondul Proprietatea (FP), care deține aproape 20% din capitalul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, speră să reușească să convingă acționarul majoritar să aprobe listarea companiei și pe o bursă externă, nu doar la Bursa de Valori București (BVB), a declarat Daniel Naftali, vicepreședintele senior al administratorului de fond Franklin Templeton București, într-un interviu acordat Profit.ro.
Uniunea Europeană are în plan o intervenție de urgență în vederea temperării scumpirilor galopante la energie, a declarat luni președintele Executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen.