România exportă miercuri 4 milioane mc de gaze, 18% din producția internă curentă, în Ungaria și Republica Moldova, în condițiile în care nu importă niciun mc de gaze ca urmare a intrării în revizie a gazoductului Turk Stream pentru o săptămână. România era deja în ultimul timp exportator net, însă chiar și în condițiile în care Turk Stream era în revizie, de obicei fie nu exporta, fie importa gaze. În prezent însă, producția autohtonă nu numai că acoperă consumul intern și înmagazinările, dar poate suplini și o parte din livrările de gaz rusesc sistate către alte state ca urmare a nefuncționării celui mai important gazoduct din regiune.
Distrugerea cererii, nivelul ridicat al înmagazinării și producția în creștere au făcut ca prețul spot al gazului să coboare sub 100 lei/MWh, cel mai redus nivel al ultimilor 2 ani, după ce în urmă cu 10 luni acesta atinsese un maxim istoric de 12 ori mai ridicat decât actuala cotație, de peste 1.200 lei/MWh.
Prețul mediu al energiei electrice tranzacționată pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de OPCOM, pe care se tranzacționează echivalentul a 22,5-40% din consumul intern, a coborât în ultimele 2 săptămâni sub prețul reglementat de 450 lei/MWh la care aceeași instituție OPCOM cumpără de la producători și vinde către furnizori energie, potrivit Mecanismului de achiziție centralizată de energie electrică (MACEE), impus de guvern pentru următorii 2 ani.
Prețul gazului pe piața liberă, atât pe cea spot, cât și pe cea forward ale Bursei Române de Mărfuri (BRM), se situează de câteva zile cu 15% sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii sunt obligați să vândă, iar furnizorii să cumpere, gazele din producția internă. În timp ce în Europa, prăbușirea prețurilor gazelor a început să fie transferată în facturile consumatorilor finali, în cazul României, reglementarea (la 150 lei/MWh pe piața angro) și plafonarea prețurilor (la 310, respectiv 370 lei/MWh la consumatorul final) împiedică acest lucru.
Gradul ridicat de depozitare pentru această perioadă a anului, dar și scăderea considerabilă a consumului, atât în UE, cât și în România, au făcut ca prețul gazului cu livrare în ziua următoare să coboare joi pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) sub prețul la care sunt obligați să vândă gaze furnizorilor pentru acoperirea consumului clienților casnici, de 150 de lei/MWh pentru prima dată în ultimele 22 de luni.
Prețul spot al energiei electrică cu livrare în după-amiaza zilei de duminică este în premieră pentru România unul negativ, ajungând și la -101,75 lei/MWh pentru intervalul orar 13-14, în urma producției, în special de energie regenerabilă, excedentare atât din România, cât și din restul Europei.
SA Energocom, compania desemnată de guvernul de la Chișinău să achiziționeze gaze și energie din import, a cumpărat, în premieră, gaze de pe piața spot de la București, operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM).
Nivelul redus al consumului, ca urmare a vremii extrem de calde pentru această perioadă a anului, a făcut ca în prima zi a noului an prețurile spot ale energiei electrice să coboare pentru o oră la un nivel record, de un ban/MWh. Furnizorii au putut achiziționa energia necesară alimentării propriilor clienți pe 1 ianuarie cu un preț zilnic mediu de 88 lei/MWh (sau 17,87 euro/MWh), în intervalul orar 02:00-08:00 a nopții de Revelion prețurile orare coborând sub 10 bani/MWh.
Sărbătoarea Crăciunului a venit cu cadouri și pentru furnizorii de electricitatea care au putut achiziționa energie de pe piața spot la prețuri minune, situate sub 50 de euro/MWh. Vremea caldă și reducerea consumului non-casnic a făcut ca România să producă mult mai mult decât consuma și să exporte, duminică seara și la o medie orară de peste 1.600 MW.
Republica Moldova a apelat la ajutorul României pentru a evita o criză a energiei electrice, după ce Ucraina a interzis exportul de electricitate, însă preferă piața ucraineană pentru a-și rezolva criza de pe piața gazelor. În pofida crizei de alimentare cu gaze în care se află, dar și a declarațiilor administrației de la Chișinău, nicio companie de peste Prut, nici măcar cea desemnată de guvernul modovean, Energocom, nu a înmagazinat niciun mc de gaz în România. În plus, interconectorul de la Ungheni este în continuare nefolosit, deși Transgaz scoate zilnic la licitație capacitate de rezervat.
România a intrat în această iarnă cu cel mai redus grad de umplere a lacurilor de acumulare din ultimii 4 ani, de 69,93% din capacitatea totală, spre deosebire de gradul înmagazinărilor de gaze, care se situează la un nivel record, de 96,6%. Vremea secetoasă a condus nu numai la un grad redus de umplere a lacurilor de acumulare, ci și la scăderea cu o pătrime a energiei electrice generate de cel mai important producător de electricitate autohton, Hidroelectrica, comparativ cu anul trecut, factor care a contribuit la creșterea prețurilor pe piața locală. Miercuri, de exemplu, prețul spot din România era cel mai ridicat din Europa, de 213 euro/MWh.
Prețul spot al energiei electrice din România a fost joi cel mai ridicat din Uniunea Europeană, bombardarea infrastructurii electrice din Ucraina de către Rusia și criza energetică declanșată în Republica Moldova transformând Europa de Est în cea mai scumpă piață a energiei din Europa. Iar situația va continua, potrivit oficialilor ucraineni atacurile rusești afectând 30-40% din infrastructura electrică din țara vecină.
Prețul mediu al energiei electrice cu livrare în ziua de marți a atins un nou record istoric, de peste 3000 de lei/MWh, fiind cel de-al doilea preț ca mărime pentru această zi din Europa, după cel din Ungaria. Pe lângă presiunea externă, prețuri de peste 610 euro/MWh fiind înregistrate și pe alte piețe regionale, o presiune suplimentară a fost pusă de oprirea accidentală a centralei Romgaz de la Iernut, în urma unei avarii. Recordul a rezista doar o zi, pretul mediul al energiei cu livrare in ziua de miercuri fiind cu 75 de lei superior celui aferent livrarilor de marti.
Prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de la OPCOM a atins un nou record istoric, depășind 3.000 lei/MWh. Luna trecută, pe PZU s-a tranzacționat peste 52% din consumul național de energie electrică, iar prețul mediu de închidere a pieței a depășit 1.800 lei/MWh, fiind de 4 ori mai mare comparativ cu cel de iulie 2021.
România are luni cel mai ridicat preț mediu zilnic spot la energie electrică din întreaga Europă, de 2.604 lei/MWh (sau 528 euro/MWh), aproape de 3 ori mai ridicat decât cel din Spania sau Portugalia și cu peste 200 de euro superior celui din Germania. Prețul se apropie de recordul istoric înregistrat pe 8 martie 2022, de 2.673 lei/MWh, singura dată când a fost înregistrat un preț superior celui de luni.
România a înmagazinat miercuri un nivel record de gaze, de 20,5 milioane mc, echivalentul a 87% din producția internă, de 23,6 milioane mc, în condițiile în care nivelul importurilor s-a situat la ce mai înalt nivel din istorie, cel puțin pentru perioada de vară, de 13 milioane mc. Majoritatea importurilor, aproximativ 12 milioane mc, au fost efectuate prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă. Potrivit unor surse din piață, prin acest punct a fost importat nu numai gaz rusesc provenit din Turk Stream, ci și gaz din surse alternative.
Prețul gazelor cu livrare în ziua următoare pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat joi cu 30%, atingând cel mai înalt nivel al ultimelor 4 luni. Cu toate acestea, ca urmare a faptului că România a redevenit țară de tranzit pentru gazul rusesc în urma reducerii cu 60% a livrărilor Gazprom prin Nord Stream și majorării livrărilor către Ungaria via Negru Vodă din Turk Stream, prețul spot de pe piața internă se situează sub cel de pe piețele vecine, maghiară și austriacă.
Transelectrica, operatorul sistemului național de transport energie electrică, și-a redus cu 90% profitul net în primul trimestru al anului, de la 82 milioane lei în aceeași perioadă a anului trecut la 8 milioane lei, ca urmare a majorării cheltuielilor cu energia achiziționată de pe piața spot pentru acoperirea consumului propriu tehnologic.
România, alături de celelalte două state cu care este cuplată fizic, Bulgaria și Ungaria, a înregistrat marți cele mai ridicate prețuri medii la energia cu livrare în ziua următoare (PZU) din Europa, de 268,5 euro/MWh, în creștere cu peste 27% față de prețul realizat în ziua precedentă.
Gazele tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-au scumpit miercuri cu 9,2%, un procent inferior celui înregistrat pe celelalte piețe europene, în principal ca urmare a consumului intern redus, care a redus impactul deciziei Gazprom de a stopa livrările către Polonia și Bulgaria.
România va avea vineri cel mai redus preț mediu zilnic al energiei electrice din întreaga Europă, de 95,5 de euro/MWh, de 3,3 ori mai mic decât cel din Franța, de 317,5 euro/MWh și de 1,7 ori mai redus decât ce din Germania, de 160 euro/MWh. Explicația: începând de joi seara, producția de energie eoliană se situează la un nivel extrem de ridicat, fiind cea mai importantă sursă de generare de electricitate.
Vremea extrem de caldă din ultimele zile a atenuat presiunea incertitudinilor internaționale pe prețul spot al gazelor, cotațiile pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) coborând sub 400 de lei/MWh pentru prima dată în ultima lună.
Prețul energiei electrice pe piața spot a bursei OPCOM (Piața pentru Ziua Următoare - PZU) a avut o medie de 932 lei pe MWh în luna februarie 2022, valoare de patru ori mai mare față de prețul înregistrat în aceeași lună a anului trecut, respectiv 234 lei pe MWh, potrivit raportului lunar postat pe site-ul operatorului bursier.
Prețul energiei electrice tranzacționată pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de OPCOM, piață care acoperă aproape jumătate din consumul intern, a scăzut considerabil, înjumătățindu-se în ultimele 7 zile. Cu toate acestea, prețul PZU din România este cel mai ridicat preț înregistrat pentru energia cu livrare în ziua de marți în întreaga Europă.
Prețul spot al gazelor naturale tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a ieftinit considerabil în mai puțin de o săptămână, acesta situându-se în prezent la un nivel de aproape 2,5 sub cel din ziua de 8 martie, când a atins maxime istorice, de aproximativ 1180 lei/MWh. Cu toate acestea, prețul este de peste 2 ori mai ridicat decât cel plafonat de guvern, preț la care furnizorii sunt obligați să-l factureze consumatorilor finali.