Schimbarea conducerii ANRM, după aproape 5 ani, survine la puțin timp după ce Curtea de Conturi a publicat un raport extrem de critic la adresa activității instituției din perioada 2011-2015. De asemenea, anul acesta ar trebui finalizată modificarea legislației primare în sectorul de petrol și gaze, precum și în cel minier, inclusiv în privința taxării, dar și a reglementării activităților miniere periculoase pentru mediu.
Compania petrolieră americană Hunt Oil a decis, luna trecută, să majoreze cu 331,9 milioane lei capitalul social al subsidiarei sale locale, Hunt Oil Company of Romania SRL, care deține din 2010, în parteneriat cu OMV Petrom, drepturile asupra a două concesiuni de hidrocarburi din România, Adjud și Urziceni Est.
La jumătatea anului, FP își evalua deținerea de 49% din acțiunile Salrom la valoarea de 177,4 milioane lei. Salrom a terminat primul semestru al anului cu un profit net de 25,96 milioane lei, cu 12% sub cel raportat în perioada similară a anului trecut. Compania se judecă cu ANAF după ce Fiscul a somat-o să achite peste 50 milioane lei, reprezentând redevențe datorate la bugetul de stat, inclusiv dobânzi și penalități.
În alte state, precum Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Norvegia, Canada sau SUA, există norme speciale cu privire la regimul ,,lucrătorilor offshore” străini, adică al persoanelor nerezidente care muncesc pe platforme petroliere maritime în sistem de rotație, însă România nu are încă asemenea reglementări.
Salrom se judecă în prezent cu ANAF, după ce Fiscul a efectuat anul trecut un control la compania de stat, prin care a verificat legalitatea calculului și achitării redevenței miniere pentru producția de sare și a stabilit obligații de plată suplimentare de 30,69 milioane lei pentru perioada 2010-2013, plus dobânzi, penalități și majorări de întârziere, în total circa 50,1 milioane de lei.
Societatea Națională a Sării, monopolul controlat de Ministerul Economiei, avea la finalul anului trecut datorii la bugetul de stat de 50,1 milioane lei, reprezentând redevențe miniere neachitate aferente producției din 2010-2013, plus dobânzi și penalități.
Prin noua legislație fiscală aplicabilă sectorului de țiței și gaze, programată să intre în vigoare în 2017, rata efectivă de impozitare a companiilor petroliere nu va depăși nivelul de 60%, care este media practicată la nivel internațional, se arată în ultima ediție a programului de convergență economică, elaborată de Guvern.
Statul austriac, prin intermediul OMV AG, nu va încasa niciun euro de la OMV Petrom, care nu va acorda dividende pe 2015, în timp ce statul român a încasat deja 10 miliarde de lei impozit pe profit, redevențe, taxe speciale, accize și TVA.
Statul român, care deține 20,6% din acțiunile producătorului de țiței și gaze OMV Petrom, l-a propus pe Dan Manolescu pentru poziția de membru al Consiliului de Supraveghere al companiei controlate de grupul austriac OMV. Manolescu a fost secretar de stat la Finanțe, unde s-a ocupat inclusiv de elaborarea unui nou regim de taxare a producției de țiței și gaze și de negocierea acestuia cu companiile de profil.
Unele companii miniere refuză să achite redevențele miniere, majorate față de nivelul de la data încheierii licențelor de concesiune, și plătesc doar cuantumul inițial, susținând că statul le-a mărit ilegal. Lista acestor companii nu este divulgată, dar totalul redevențelor neplătite se ridică la aproape 38 milioane lei.
Guvernul a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la unele fapte care ar putea constitui infracțiuni, sesizate în urma unui control efectuat la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) de către Corpul de Control al primului-ministru, valoarea totală estimată a prejudiciilor constatate în cadrul controlului ridicându-se la 7,93 milioane lei.
O investiție de 1 miliard de euro în sectorul petrolier contribuie cu 3,2 miliarde de euro la Produsul Intern Brut (PIB) și asigură peste 45.000 de locuri de muncă nou create sau menținute în economie, potrivit unui studiu realizat de KPMG la comanda Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
Investițiile necesare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature de țiței și gaze, care să oprească declinul natural al producției de hidrocarburi din România, sunt uriașe, motiv pentru care Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) a recomandat Guvernului reducerea redevențelor pentru producția extrasă din aceste zăcăminte vechi, a declarat președintele Asociației, Artur Stratan, la conferința Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro la BNR.
Ministrul de finanțe, Anca Dragu, a declarat astăzi, la Londra, la o întâlnire cu investitori instituționali nerezidenți, că în numai câteva săptămâni proiectul de lege privind redevențele pentru resursele de petrol va fi publicat spre dezbatere publică, urmând să fie adoptat până în anul 2017.
În programul electoral al președintelui Iohannis figura ideea că proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale, precum și autoritățile locale în jurisdicția cărora se derulează astfel de lucrări, ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de petrol, gaze și minerit, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat.
Sute de fermieri canadieni reclamă că nu și-au încasat sumele pe care companiile de petrol și gaze le achită de obicei la început de an pentru accesul de suprafață la câmpurile de exploatare.
Scăderea prețului la țiței de anul trecut a redus cu aproape 12% încasările statului român din redevențe petroliere în primele 9 luni din 2015, la 896,6 milioane lei, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Prăbușirea cu peste 70% a prețului petrolului din ultimul an și jumătate a afectat considerabil bugetele principalelor companii petroliere, dar și bugetele statelor, în special ale țărilor producătoare. Majoritatea guvernelor au efectuat modificări fiscale menite să atenueze aceste efecte.
Guvernul va aplica producătorilor de petrol și gaze un impozit suplimentar de 35% pe profitul din upstream, cu o deducere suplimentară de 15% pentru investițiile noi, și va anula facilitățile acordate acestora încă din 1999, noul sistem urmând să fie aplicat în etape și menținut pe o perioadă de 20 de ani.
Proiectul privind redevențele din sectorul energetic va fi finalizat în primul trimestru al anului viitor și aplicat începând cu 2017, a anunțat ministrul Finanțelor, Anca Dragu.
Potențialii "clienți" ai ANRM, reglementații (ROPEPCA), susțin că reglementatorii (ANRM) sunt subfinanțați
Fostul guvern a negociat cu FMI introducerea unui nou impozit, în cotă de 35%, pe profitul înregistrat de companiile de petrol și gaze strict din activitățile upstream ale acestora, de producție de hidrocarburi, însă negocierile au fost întrerupte de demisia lui Victor Ponta.
În discuțiile cu FMI, variantele luate în calcul în privința cotei noului impozit pe profitul obținut de companiile petroliere din activitatea de producție de țiței și gaze au fost, inclusiv luna trecută, de 35%, 40% și 45%, oficialii statului susținând însă cota de 35%. Demisia Guvernului Ponta a întrerupt negocierile cu FMI pe această temă.
În prezent, pentru calculul sumelor datorate ca redevențe de petroliștii români se iau ca referință prețurile sortimentului Suez-Blend, care este benchmark și pentru producția de petrol a Egiptului. Studiul care a stabilit această referință a fost realizat în 1995 de către ICERP Ploiești.
Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, declară că deși vor fi aprobate în guvern până la finalul acestui an și adoptate de Parlament în primul semestru al anului viitor, noile redevențe petroliere se vor aplica de-abia de la 1 ianuarie 2017