”Nu există astfel de calcule și niciun fel de intenție pe tema asta. Ceea ce trebuie să facem este să ne încasăm impozitele care au fost deja stabilite, să ne limităm cheltuielile și să reducem acolo unde este absolut necesar.
Avem încă spații mari pentru a reduce cheltuielile și toți banii care vor fi reduși de la cheltuiel sau înseamnă mai puțin bani pentru tobâns sau înseamnă niște bani în plus la investiții.
Acestea sunt elementele de bază, dar nu avem în calcul deloc formule care să însemne creșteri de impozite anul viitor”, a spus Ilie Bolojan.
Pe de altă parte, acesta a arătat că impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) trebuie regândit, în contextul măsurilor prevăzute pentru anul viitor.
”Cred că până la finalul anului, până vom definitiva prevederile care vor intra în vigoare de anul viitor, trebuie să ne gândim cât se poate de bine, iar în materie de legislație fiscală e bine să facem lucrurile predictibil, să nu le facem pe picior, pentru că firmele au nevoie să-și pregătească bugete”, a spus premierul.
Astfel, deficitul bugetar prevăzut anterior la 134,65 miliarde lei se majorează cu 24,58 miliarde lei.
Noua țintă de deficit reprezintă doar o reducere marginală față de 8,65% anul trecut, dar a fost agreată cu Comisia Europeană, în contextul în care reforma fiscală a fost amânată din cauza alegerilor, iar măsurile de stabilizare a finanțelor adoptate de către guvernul Bolojan în iulie produc efecte doar parțial în acest an.
"Rectificarea aduce într-o zonă a realității bugetul de stat. Am făcut analiza ordonatorilor de credit, așa încât veniturile și cheltuielile să fie proiectate cât mai bine. Ținta de deficit este de 8,4%, cu un necesar de finanțare (deficit, n.r.) de 159 miliarde lei", a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă după adoptarea ședinței de guvern.
Potrivit proiectului publicat anterior, cele mai mari sume se alocă suplimentar la Ministerul Finanțelor +circa 20 de miliarde de lei (din care 12,1 miliarde de lei pentru dobânzi), Ministerul Muncii +5,52 miliarde lei (pentru plata pensiilor), Dezvoltare +2,5 miliarde lei și Agricultură +1,22 miliarde lei, în principal pentru proiecte cu fonduri europene.
Pierd bani în principal Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - 3,25 miliarde lei, Ministerul Sănătății -2,66 miliarde lei și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -1,85 miliarde lei.
