Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut

Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut
Profit.ro
Profit.ro
scris 23 sep 2022

Angajatorii au cheltuit în medie 5.802 lei/salariat pe lună în 2021, mai mult cu 7,3% comparativ cu anul precedent, se arată în comunicatul Institutului Național de Statistică.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale

Costul mediu lunar a crescut în majoritatea activităților economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante majorări s-au regăsit în hoteluri și restaurante (+15,5%), activități de spectacole, culturale și recreative (+12,9%), industria prelucrătoare (+11%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+10,6%), alte activități de servicii (+10,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (+10,1%), scrie Agerpres.

Guvernul a adoptat procedura de acces online a salariaților în REVISAL, pentru a dovedi vechimea și salariul. Sistemul nu e însă gata și e nevoie de semnătura angajatorului CITEȘTE ȘI Guvernul a adoptat procedura de acces online a salariaților în REVISAL, pentru a dovedi vechimea și salariul. Sistemul nu e însă gata și e nevoie de semnătura angajatorului

O ușoară scădere a costului mediu lunar față de anul precedent s-a înregistrat în activitatea de tranzacții imobiliare (-1,1%). În anul 2021 au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator, în vederea sprijinirii unităților economico-sociale în contextul situației cauzate de pandemia COVID-19 și a stării de alertă, respectiv transferuri de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri).

Comparativ cu anul precedent, ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă, de doar 0,3% și cu variații moderate pe activități economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forța de muncă s-au regăsit în activitățile de hoteluri și restaurante (5,2%), urmate de activitățile de spectacole, culturale și recreative (2,5%), tranzacțiile imobiliare (0,8%) și industria prelucrătoare (0,4%).

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de informații și comunicații (+93,2%), intermedieri financiare și asigurări (+68,0%), industria extractivă (+63,5%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+58,1%), sănătate și asistență socială (+38,3%), administrație publică (+29,5%), respectiv activități profesionale, științifice și tehnice (+26,7%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice din hoteluri și restaurante (-47,5%), alte activități de servicii (-35,9%), tranzacții imobiliare (-26,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,8%), agricultură, silvicultură și pescuit (-22,2%), respectiv construcții (-21,5%).

Câștigul salarial mediu brut lunar în anul 2021 a fost 5.535 lei, iar câștigul salarial mediu net lunar a fost 3.416 lei, în creștere cu 6,2% (+199 lei) comparativ cu anul precedent.

Dragne & Asociații numește noi parteneri CITEȘTE ȘI Dragne & Asociații numește noi parteneri

Comparativ cu media pe economie, cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2021 s-au înregistrat în următoarele activități economice: informații și comunicații (+98,3%), intermedieri financiare și asigurări (+63,2%), administrație publică (+54,5%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+51,8%), industria extractivă (+44,1%), activități profesionale, științifice și tehnice (+28,8%), sănătate și asistență socială (+19,6%), respectiv învățământ (+4,6%).

Câștigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri și restaurante (-44,9%), alte activități de servicii (-36,8%), tranzacții imobiliare (-28,3%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-24,8%), agricultură, silvicultură și pescuit (-22,6%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-18,9%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-17,9%), activități de spectacole, culturale și recreative (-14,8%), industria prelucrătoare (-12,3%), transport și depozitare (-10,3%), respectiv construcții (-3,1%).

Pentru anul 2021, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 227,4% față de anul 1990, mai mare cu 2,4 puncte procentuale față de anul precedent, respectiv cu 97,1 puncte procentuale față de anul 2008.

Salariații femei au câștigat în medie, în expresie brută, cu 1,5% mai puțin decât salariații bărbați, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 5.490 lei (față de 5.576 lei al salariaților bărbați). În expresie netă, salariații femei au câștigat cu 4,6%, respectiv cu 162 lei lunar mai puțin decât salariații bărbați (3.331 lei câștigul salarial mediu net al salariaților femei, față de 3.493 lei al salariaților bărbați).

Salariații bărbați au realizat câștiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităților economice, iar cele mai semnificative diferențe s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (40,8%), industria prelucrătoare (25,4%), alte activități de servicii (20,8%), informații și comunicații (18,3%) și comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (16,9%).

În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2021 s-a situat sub media pe economie în 36 județe. Cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Teleorman (2.579 lei, cu 24,5% mai puțin decât media pe economie), Bistrița-Năsăud (2.644 lei, cu 22,6% mai puțin decât media pe economie), Vrancea (2.648 lei, cu 22,5% mai puțin decât media pe economie), Covasna (2.677 lei, cu 21,6% mai puțin decât media pe economie), Harghita (2.687 lei, cu 21,3% mai puțin decât media pe economie), Brăila (2.693 lei, cu 21,2% mai puțin decât media pe economie), Vâlcea (2.694 lei, cu 21,1% mai puțin decât media pe economie), respectiv Botoșani (2.695 lei, cu 21,1% mai puțin decât media pe economie).

La polul opus, cele mai ridicate valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare s-au înregistrat în Municipiul București (4.755 lei, cu 39,2% peste media pe economie), respectiv în județele Cluj (4.046 lei, cu 18,4% peste media pe economie), Timiș (3.845 lei, cu 12,6% peste media pe economie), Iași (3.557 lei, cu 4,1% peste media pe economie), Ilfov (3.489 lei, cu 2,1% peste media pe economie) și Sibiu (3.442 lei, cu 0,8% peste media pe economie).

În anul 2021, numărul mediu al salariaților a fost 5,094 milioane de persoane. Numărul mediu al salariaților a crescut pe parcursul anului 2021 cu 62.500 persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a reluării activității anumitor unități economico-sociale care și-au suspendat temporar sau și-au încetat activitatea în anul 2020, în contextul pandemiei COVID-19.

Numărul mediu al salariaților bărbați a predominat ca și în anii precedenți, reprezentând 52,3% din totalul salariaților (respectiv 2,664 milioane persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 20.300 persoane, iar cel al salariaților femei cu 42.200 persoane.

Repartizarea salariaților pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terțiar (63,6%), respectiv 43,1% în servicii comerciale, iar 20,5% în servicii sociale. În sectorul secundar (industrie și construcții) au lucrat 34% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și piscicultură) numai 2,4%.

Activitățile din construcții și industrie extractivă au fost desfășurate cu preponderență de salariații bărbați și au reprezentat 87,6%, respectiv 84,1% din totalul salariaților acestor activități economice.

Activitățile economice în care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate și asistență socială (79,9% din numărul total al salariaților acestei activități), învățământ (73,5%), intermedieri financiare și asigurări (70,8%), respectiv hoteluri și restaurante (61,2%).

Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în sănătate și asistență socială (+16.900 persoane), construcții (+12.300 persoane), informații și comunicații (+11.000 persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+10.300 persoane), activități profesionale, științifice și tehnice (+6.800 persoane), transport și depozitare (+4.800 persoane), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+3.700 persoane).

La polul opus, cea mai importantă scădere a numărului mediu al salariaților s-a observat în industria prelucrătoare (-4.400 persoane).

În regiunea București-Ilfov s-au concentrat 22,2% din salariații din economie, urmată de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,7%).

La sfârșitul anului trecut, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (76,5%) și a înregistrat o creștere cu 2,9% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 79,8% din efectivul salariaților la sfârșitul anului, în creștere cu 2,4% față de anul precedent.

viewscnt
Afla mai multe despre
salariu
munca
taxe