DOCUMENT Frații Micula pot băga România în default executând conturile datoriei externe a statului. Comisia Europeană dă din colț în colț

DOCUMENT Frații Micula pot băga România în default executând conturile datoriei externe a statului. Comisia Europeană dă din colț în colț
scris 17 iul 2019

Statul român se consultă cu Comisia Europeană pentru a fi îndrumat ce să facă după ce Tribunalul Uniunii Europene a decis luna trecută să anuleze o decizie din 2015 a Executivului de la Bruxelles ce interzicea practic României să se conformeze unei hotărâri din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), hotărâre prin care statul român a fost obligat să plătească despăgubiri de circa 250 milioane dolari mai multor firme deținute de frații Micula, însă nici Comisia nu știe deocamdată cum să procedeze, reiese dintr-un document guvernamental.

În 2013, ICSID a obligat România să plătească firmelor fraților Micula, care dețin cetățenie suedeză, despăgubiri de 84,54 milioane euro plus dobânzi, retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa, prevăzută pentru 2009. Calculate la zi, dobânzile duc suma totală de plată la circa un sfert de miliard de dolari. România a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, în vederea respectării normelor europene privind ajutoarele de stat.

Statul român consideră că și-a îndeplinit obligația prevăzută de hotărârea arbitrală, prin plata efectivă a peste 514 milioane lei în cursul anului 2015 și printr-o compensare de 337,5 milioane lei cu sume datorate bugetului general consolidat de către una din companiile implicate în litigiu, European Food SA.

Germana Ursula von den Leyen devine prima președintă a Comisiei Europene CITEȘTE ȘI Germana Ursula von den Leyen devine prima președintă a Comisiei Europene

Ulterior însă, la finalul lunii martie 2015, Comisia Europeană a decis că plata despăgubirilor dictate de ICSID constituie ajutor de stat incompatibil cu legislația UE și a dispus ca România să nu pună în executare hotărârea arbitrală și să recupereze sumele deja plătite. Comisia a constatat atunci că, prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanților, România le-a  acordat avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare incompatibilă cu legislația UE.

Drept urmare, statul român a  executat silit firmele fraților Micula de suma de 472,78 milioane lei. Mai mult, frații Micula nu recunosc compensarea de 337,5 milioane lei cu sume datorate bugetului general consolidat de către European Food SA drept plată parțială a despăgubiri. În consecință, aceștia au intentat procese împotriva României în mai multe țări pentru punerea în executare a deciziei ICSID din 2013, respectiv în SUA, Marea Britanie, Suedia, Belgia și Luxemburg.

Peste toate acestea a venit hotărârea Tribunalului UE de luna trecută, prin care a fost anulată decizia Comisiei Europene din 2015, de recuperare a ajutorului de stat ilegal constând în plat de către România a despăgubirii dictate de ICSID în beneficiul firmelor fraților Micula. Tribunalul a acceptat argumentul fraților Micula, potrivit căruia măsurile declarate de Comisie ca reprezentând ajutor de stat ilegal preced aderării României la UE și, deci, se află în afara ariei de competență și autoritate a Executivului de la Bruxelles.

Lagarde, recent nominalizată la șefia BCE, a demisionat din postul de director general al FMI CITEȘTE ȘI Lagarde, recent nominalizată la șefia BCE, a demisionat din postul de director general al FMI

"Semnalăm (...) că, în toate jurisdicțiile din Uniunea European,ă existența Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015 și implicațiile ei asupra deciziilor judecătorești ce se solicitau a fi luate a contat suficient de mult încât să se dispună fie suspendarea procedurilor de recunoaștere/executare a hotărârii arbitrale până la pronunțarea Tribunalului Uniunii Europene, fie chiar respingerea acestor cereri pentru argumente legate de prioritatea dreptului Uniunii Europene în materia ajutorului de stat", se arată într-un document ce urmează să fie prezentat în ședința de Guvern de astăzi.

Potrivit sursei citate, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) alocă un buget anual estimat la 1 milion de euro pentru reprezentarea juridică a statului în toate jurisdicțiile în care a fost chemat în judecată de către frații Micula, plătind în total, până în prezent, caselor de avocatură angajate în acest scop circa 4 milioane euro.

"În data de 25.06.2019, la sediul Reprezentanței Permanente (a Comisiei Europene la București – n.r.) a avut loc o întâlnire între reprezentanții Direcției Generale Concurență, reprezentanți ai serviciului juridic al Comisiei Europene, reprezentanți ai Consiliului Concurenței și atașați ai Reprezentanței Permanente. Tema acestei întâlniri a fost decizia Tribunalului UE prin care s-a anulat decizia Comisiei Europene ce dispunea recuperarea ajutorului de stat. Direcția Generală Concurență nu are încă o strategie clară în materia modului în care va aborda cauza; așadar, urmează să decidă în luna iulie cu privire la următoarele posibile acțiuni: 1. atacarea hotărârii la Curtea de Justiție a UE (CJUE). Termenul legal pentru Comisia Europeana pentru depunerea recursului este de 2 luni de zile, i.e. până la data de 29 august 2019 sau 2. renunțarea la o acțiune ulterioară la CJUE și emiterea unei noi decizii finale (de recuperare a ajutorului de stat – n.r.), care va lua în considerare perioada de după 31 decembrie 2006", se afirmă în document.

Hackeri fură datele a cinci din cele șapte milioane de bulgari de la fisc; Guvernul vede o legătură rusă în atac CITEȘTE ȘI Hackeri fură datele a cinci din cele șapte milioane de bulgari de la fisc; Guvernul vede o legătură rusă în atac

Potrivit interpretării Comisiei Europene, decizia Tribunalului UE din iunie de anulare a deciziei Comisiei Europene din 2015 înseamnă că România revine în situația anterioară, adică se află sub investigația Executivului de la Bruxelles și trebuie să se abțină de la a plăti vreo despăgubire fraților Micula până la finalizarea investigației.

"Comisia Europeană nu a putut formula un răspuns privind efectele/valabilitatea ordinului de suspendare provizorie a ajutorului (cel dispus de Comisia Europeană în mai 2014), dat fiind faptul că această situație nu își are corespondent în jurisprudența CJUE, nefiind astfel o strategie care să ofere confortul procedural necesar. Mai mult, oficialii europeni nu au dat amănunte cu privire la opțiunea emiterii unui nou ordin de suspendare în eventualitatea în care Romania ar anunța intenția de a plăti către frații Micula contravaloarea ajutorului recuperat. După procesul deliberării interne, Comisia Europeană urmărește să colaboreze îndeaproape cu autoritățile și instanțele din România și consideră necesară organizarea în luna iulie, fie a unei întâlniri, fie a unei teleconferințe/videoconferințe cu reprezentanții Ministerului de Finanțe și, eventual, avocații acestuia; scopul este de a discuta în avans strategia României în cazul atacării hotărârii de către Comisia Europeană. Comisia Europeană este de asemenea interesată să cunoască dacă frații Micula și societățile din grupul Micula au obligații fiscale restante către Ministerul Finanțelor Publice sau dacă au beneficiat de vreo scutire de taxe/datorii", se mai spune în document.

Problema este că, potrivit MFP, în urma anulării deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015, în lipsa unei interdicții legale la nivelul Uniunii Europene, există riscul ca România să fie obligată să restituie sumele încasate necuvenit în temeiul acestui nou raport juridic, respectiv un total de peste 625 milioane lei cu tot cu dobânzi la zi.

VIDEO Incendiu puternic într-o stațiune turistică din Croația, 10.000 de persoane evacuate CITEȘTE ȘI VIDEO Incendiu puternic într-o stațiune turistică din Croația, 10.000 de persoane evacuate

Ministerul mai arată că întârzierea restituirii de către România a sumelor executate în temeiul deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015 va conduce la plata unor penalități substanțiale și la un risc major de executare silită a României în ipoteza în care Comisia Europeană nu obține o suspendare a efectelor hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019 sau nu emite rapid o nouă decizie de recuperare. Aceste penalități substanțiale vor putea fi solicitate și în ipoteza în care recursul Comisiei Europene nu va fi admis sau dacă nu va fi anulată în totalitate Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019.

"Menționăm că, în anii trecuți, frații Micula au încercat executarea României în diverse jurisdicții prin instituirea unor popriri asupra conturilor unor bănci prin intermediul cărora România încasează sau plătește sumele aferente euroobligațiunilor lansate pe piețele externe în cadrul Programului Medium Term Notes. O astfel de acțiune se reflecta în blocarea sau reținerea sumelor care fac obiectul încasării sumelor de la investitori sau plății serviciului datoriei publice guvernamentale (principal și dobânzi), ceea ce ar putea aduce prejudicii majore României în ceea ce privește finanțarea datoriei publice, atât de natură financiară, cât și reputațională, îndeosebi având în vedere demersurile Ministerului Finanțelor Publice privind realizarea planului de finanțare de pe piețele externe pentru anul 2019. Mai mult, într-o astfel de situație, ar exista posibilitatea extrem de gravă a activării clauzelor de cross-default pe toate împrumuturile suverane – putând atrage astfel intrarea în default a României. De altfel, riscul de executare silită va putea apărea și în România, întrucât în dosarul de contestație la executare nr. 15755/3/2014 instanța a dispus repunerea pe rol și a acordat termen pentru 4 septembrie 2019", se mai atrage atenția în documentul citat.

Boc vrea metrou în Cluj-Napoca și are ofertă: Peste 20 de firme înscrise CITEȘTE ȘI Boc vrea metrou în Cluj-Napoca și are ofertă: Peste 20 de firme înscrise

După cum a relatat Profit.ro, într-o situație similară, statul român a plătit în august 2015 cu întârziere de o zi față de data scadentă dobânzile datorate deținătorilor de obligațiuni guvernamentale în valută emise de România, după ce Hassan Awdi, fostul proprietar al rețelei Rodipet, a obținut în justiție poprirea conturilor statului deschise la Citibank Londra din care se fac plățile aferente serviciului datoriei publice guvernamentale a României.  Întârzierea ar fi putut fi și mai mare de o zi dacă Citibank Londra nu ar fi făcut intervenții pentru deblocarea temporară a conturilor, astfel încât investitorii în obligațiuni guvernamentale românești să-și poată primi dobânzile cuvenite.   

Acolo se mai precizează că, întrucât la MFP a fost înregistrată, în data de 27 iunie 2019, o solicitare din partea lui Ioan Micula și a societății Multipack SRL de plată a hotărârii arbitrale, iar o eventuală restituire a unor sume încasate în temeiul deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015 sau un eventual refuz ar trebui să se facă în regim de urgență, se va iniția o corespondență oficială cu Comisia Europeană, prin Consiliul Concurenței, în calitatea sa de punct unic de contact în relația cu Comisia Europeană pe domeniul ajutor de stat.

"Conform Infogramei Reprezentanței Permanente nr. 5574 din 1 iulie 2019, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: (i) Conform Comisiei Europene, Statele Membre trebuie să se abțină de la orice acțiune prin care se efectuează plata despăgubirii dispuse de Tribunalul ICSID. Nerespectarea unei asemenea obligații ar putea atrage incidența unei acțiuni de infringement; (ii) În cazul în care Comisia Europeană nu va formula recurs, aceasta ar putea să emită o decizie prin care să dispună recuperarea ajutorului ilegal acordat după data de 31 decembrie 2006. Comisia Europeană nu a putut oferi un răspuns clar cu privire la efectele/valabilitatea ordinului de suspendare provizorie a ajutorului emis în anul 2014 și nici nu a putut oferi informații legate de emiterea unui nou ordin în cazul în care România și-ar anunța intenția de a plăti către Micula contravaloarea ajutorului de recuperat. În acest sens, având în vedere riscurile identificate mai sus, atașăm adresa semnată către Consiliul Concurenței, prin care am solicitat Comisiei Europene prezentarea punctului de vedere oficial asupra interpretării dreptului Uniunii Europene în materia ajutorului de stat, astfel încât să putem reveni cu un proiect de Memorandum în Guvern", conchide documentul.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
fratii micula
icsid
despagubiri
comisia europeana
ajutor de stat