Frații Micula au depășit un obstacol juridic care îi putea pune în situația de a fi obligați să restituie statului român o parte din banii încasați până acum, ca despăgubiri, și de a nu primi acele sume la care consideră că sunt îndreptățiți.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astăzi, Curtea Generală a Uniunii Europene a anulat o decizie din 2015 a Comisiei Europene care practic interzicea României să se conformeze unei hotărâri din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), hotărâre prin care statul român a fost obligat să plătească despăgubiri de circa 250 milioane dolari mai multor firme deținute de frații Micula. Decizia de astăzi nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Printr-o hotărâre arbitrală pronunțată în decembrie 2013, în speța Micula versus România, ICSID a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiții încheiat între România și Suedia. România a anulat schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE în vederea respectării normelor UE privind ajutoarele de stat în legislația sa națională.
Instanța de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanți, Viorel și Ioan Micula, care au și cetățenie suedeză, pentru că aceștia nu au beneficiat în întregime de schemă.
În februarie 2014, autoritățile române au informat Comisia Europeană că au plătit parțial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanți, respectiv European Food SA. Suma compensată era în valoare de 337,492 milioane lei (76 milioane euro). România a solicitat atunci clarificări Comisiei despre posibilitatea de a plăti diferența unei persoane fizice (fraților Micula sau oricărei alte persoane fizice desemnate).
Ulterior, statul român a mai plătit din despăgubiri, valoarea plăților ajungând până la circa 92 milioane euro.
După aceea, în urma unei investigații amănunțite, în martie 2015, Comisia a adoptat o decizie în care concluziona că suma plătită de România drept despăgubiri celor doi investitori și societăților acestora încalcă normele UE privind ajutoarele de stat și prin care obliga România să recupereze despăgubirile de la beneficiari. Comisia a constatat că, prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanților, România le-a acordat avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare incompatibilă cu legislația UE.
Acum, Curtea Generală a Uniunii Europene a anulat decizia Comisiei din 2015. Curtea a acceptat argumentul fraților Micula, potrivit căruia măsurile declarate de Comisie ca reprezentând ajutor de stat ilegal preced aderării României la UE și, deci, se află în afara ariei de competență și autoritate a Executivului de la Bruxelles.
Pe de altă parte, România se judecă în continuare cu cei doi frați la Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington din SUA, care a respins în primăvara anului trecut cererea statului român de anulare a solicitării fraților Micula privind recunoașterea și punerea în executare a a deciziei din 2013 a ICSID, prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia.
De asemena, în 2017, frații Micula și companiile deținute de aceștia s-au adresat Autorității de Punere în Executare din Suedia (Swedish Enforcement Authority), instituția de stat însărcinată cu recuperarea prin executare silită a datoriilor la solicitarea creditorilor, cu o cerere de punere în executare a deciziei ICSID din 2013. Autoritatea de executare silită din patria adoptivă a celor 2 investitori le-a respins însă cererea în martie 2017.
Luna trecută, firmele European Drinks, European Food, Scandic Distilleries, Rieni Drinks, Starmill și Transilvania General Import-Export, controlate de frații Micula, care au format primul mare holding românesc de companii de după Revoluție și, timp de mai mulți ani, cel mai mare jucător din industria alimentară locală, cu numeroase branduri de produse înregistrate și cu exporturi în 40 de țări, au câștigat în primă instanță procesele în care Banca Comercială Română solicita intrarea lor în insolvență.
Deciziile de respingere a cereriilor pentru deschiderea procedurii generale de insolvență, care nu sunt definitive, putând fi atacate cu apel, au fost luate de Tribunalul Bihor după procese care au durat peste 1 an și jumătate. Potrivit unor surse din piață, în octombrie 2017, la data declanșării acțiunilor în instanță, banca avea de recuperat de la cele 6 companii, înființate în 1991 și 1993, datorii totale cumulate de circa 180 milioane euro.
Decizia definitivă a instanței va avea efecte și asupra litigiului de la Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington din SUA în care două dintre companii, European Food și Starmill, cer recunoașterea și punerea în executare a deciziei din 2013 a ICSID. Statul român ceruse anterior Curții americane să suspende procesul, unul dintre argumente fiind chiar acela că există riscul ca cele două firme să intre în insolvență la cererea BCR, ceea ce ar însemna că acestea nu vor mai avea control asupra activelor lor, în rândul cărora intră și decizia de despăgubire dictată de ICSID, de 250 milioane dolari, active care vor intra sub controlul creditorilor, sub supravegherea unui administrator judiciar.
