Legea care interzice acțiunile la purtător a primit avizul final, dar cu scandal - fiind votată de două ori. Tranzacțiile politicienilor și șefilor firmelor de stat vor fi monitorizate mai atent, dar România riscă sancțiuni

Legea care interzice acțiunile la purtător a primit avizul final, dar cu scandal - fiind votată de două ori. Tranzacțiile politicienilor și șefilor firmelor de stat vor fi monitorizate mai atent, dar România riscă sancțiuni
scris 24 oct 2018

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege, avizat astăzi ca decizie finală, în Camera Deputaților. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. Sunt introduse și obligații de identificare a benficiarilor reali pentru asociații și fundații, dar cu scutiri pentru organizațiile minorităților naționale. România trebuia să adopte aceste reguli de peste 1 an, iar acum riscă să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

Votul inițial din Parlament a fost reluat de către vicepreședintele PSD Florin Iordache, la solicitarea liderului de grup social-denocrat, Daniel Suciu, după ce, la prima solicitare de vot, legea organică nu a întrunit, în lipsa a doar două voturi, numărul necesar pentru a fi aprobată. Suciu și Iordache au susținut că voturile unor colegi de partid nu ar fi fost înregistrate și au cerut reluarea votului. Legea a fost votată de putere și minorități, în timp ce parlamentarii opoziției strigau în plen ”Hoții!”.  

Președintele Camerei Deputaților, liderul PSD Liviu Dragnea, a declarat, la rândul său, că sistemul de vot electronic nu a înregistrat voturile mai multor parlamentari ”de la PSD, ALDE și minorități” și a cerut o verificare a sistemului. Dragnea nu a putut răspunde de ce problema de înregistrare a voturilor a apărut doar la acest proiect, la care nu a fost întrunit inițial numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat.

Parlamentarii opoziției nu au susținut proiectul din perspectiva prevederilor adoptate pentru organizațiile neguvernamentale, iar după primul vot au ținut discursuri de apreciere pentru neaprobarea proiectului. Liderii PSD au arătat ulterior că opoziția s-a ”bucurat prea devreme”.

Proiectul va fi transmis acum președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

De ce este important: Proiectul transpune în legislația națională cea de-a patra directivă europeană privind combaterea spălării banilor, care elimină acțiunile la purtător. Țara noastră a depășit însă cu mai bine de un an termenul de transpunere a directivei în legislația națională. Profit.ro a relatat că României i-ar putea fi impuse, de către Curtea de Justiție a UE (CJUE), sancțiuni pecuniare chiar în perioada președinției, iar România ar fi astfel primul stat UE care primește aceste sancțiuni în baza Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la finele anului 2009.

Sancțiunile sunt de ordinul milioanelor de euro, relevă un document oficial prezentat de Profit.ro.

Mai este important: Senatorii au eliminat la finele lunii trecute, din proiectul de lege, prevederile privind monitorizarea mai atentă a tranzacțiilor persoanelor expuse politic. Senatorii au reclamat că ar fi "o categorie-țintă" pentru organele de anchetă, pentru a argumenta măsura. În Camera Deputaților, monitorizarea tranzacțiilor acestor persoane a fost reintrodusă. 

Guvernul confirmă că a redactat actul care ridică salariul minim brut și introduce, în premieră, un salariu minim diferențiat, dar evită încă să decidă data. Dispută sindicate-patronate CITEȘTE ȘI Guvernul confirmă că a redactat actul care ridică salariul minim brut și introduce, în premieră, un salariu minim diferențiat, dar evită încă să decidă data. Dispută sindicate-patronate

Proiectul aprobat elimină din legislația națională acțiunile la purtător, singurele acțiuni permise fiind cele nominative, respectiv cu datele de identificare ale proprietarului.

Potrivit  datelor oficiale, la finele anului 2017, erau înregistrate 483 de societăți emitente de acțiuni la purtător, din totalul de 9.187 de societăți pe acțiuni, adică aproximativ 5,62% din totalul societăților pe acțiuni. Totodată, 106 de societăți cu acțiuni la purtător, adică aproape 22% din totalul firmelor cu astfel de acțiuni, erau în procedură de faliment, dizolvare sau lichidare voluntară ori în întrerupere temporară a activității.  

Situația actuală a firmelor cu acțiuni la purtător

În prezent, firmele pot emite, potrivit Legii societăților 31/1990, fie acțiuni nominative, fie acțiuni la purtător. În cazul acțiunilor nominative, numele proprietarului este înscris în documentul care atestă existența și felul acțiunii, în timp ce în cazul acțiunilor la purtător numele proprietarului nu este menționat, acesta fiind prezumat a fi cel care posedă acțiunea.

"Instituția acțiunii la purtător ridică, însă, tot mai accentuat, problema lipsei transparenței acționariatului, iar cunoașterea în orice moment a acționarilor este esențială în implementarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor, a luptei împotriva terorismului și finanțării acestuia, a prevenirii și combaterii evaziunii fiscale", potrivit Ministerului Finanțelor.

Directiva UE impune transparentizarea structurii capitalului social prin crearea unui registru centralizat al beneficiarilor reali și obligația statelor membre de a asigura cunoașterea, în orice moment, a acționarilor/asociaților. Totodată, legislația națională trebuie să prevadă pentru viitor obligația declarării beneficiarului real și în cazul asociațiilor și fundațiilor. De asemenea, trebuie să existe și o evidență centralizată a acestor beneficiari reali.

DOCUMENT Guvernul pregătește pentru 2019 înghețarea salariilor bugetarilor și a cotei la Pilonul II, numărul de angajați din sectorul public nu va crește, dividende de 90% de la companiile de stat CITEȘTE ȘI DOCUMENT Guvernul pregătește pentru 2019 înghețarea salariilor bugetarilor și a cotei la Pilonul II, numărul de angajați din sectorul public nu va crește, dividende de 90% de la companiile de stat

Schimbări față de legislația actuală

Acțiunile la purtător

Proiectul de lege, așa cum a fost elaborat și prezentat de ONPCSB, elimină posibilitatea societăților pe acțiuni de a emite acțiuni la purtător și acorda un termen de 18 luni de efectuare a conversiei acțiunilor la purtător în acțiuni nominative în cazul societăților pe acțiuni deja înmatriculate la Registrul Comerțului.

În cazul firmelor care nu vor realiza conversia acțiunilor la purtător va fi instituită sancțiunea dizolvării judiciare.

Deputații USR au propus în comisiile de specialitate o serie de amendamente astfel încât firmelor să le fie interzisă explicit emiterea de acțiuni o dată cu intrarea în vigoare a legii, iar deținătorii acetui tip de acțiuni să fie obligați să le predea la sediul societății în termen de 18 luni tot de la intrarea în vigoare a legii. 

Tot la propunerea USR, comisiile au adoptat și prevederi mai clare privind dizolvarea societăților care nu respectă noile norme privind acțiunile.

Legea care interzice acțiunile la purtător a primit avizul final, dar cu scandal - fiind votată de două ori. Tranzacțiile politicienilor și șefilor firmelor de stat vor fi monitorizate mai atent, dar România riscă sancțiuni
Legea care interzice acțiunile la purtător a primit avizul final, dar cu scandal - fiind votată de două ori. Tranzacțiile politicienilor și șefilor firmelor de stat vor fi monitorizate mai atent, dar România riscă sancțiuni

Surpriză: Ministrul Finanțelor vrea reducerea substanțială a perioadei de prescripție a datoriilor la firme și persoane fizice. Teodorovici - nemulțumit de acțiunea ANAF privind nunțile, anunțată de Profit.ro CITEȘTE ȘI Surpriză: Ministrul Finanțelor vrea reducerea substanțială a perioadei de prescripție a datoriilor la firme și persoane fizice. Teodorovici - nemulțumit de acțiunea ANAF privind nunțile, anunțată de Profit.ro

Înființarea Registrului Beneficiarilor Reali (persoanele fizice ce controlează firme, asociații, fundații)

În prezent, informațiile privind identitatea asociaților societăților sunt înregistrate la Registrul Comerțului (societăți în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată), cele ale acționarilor societăților închise sunt înregistrate în registrele acționarilor sau la o societate de registru independentă, iar în cazul societăților tranzacționate pe o piață reglementată evidență se află la Depozitarul Central.

La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naționale ale beneficiarilor reali să fie interconectate, permițând astfel o transparență îmbunătățită a circuitelor financiare, atât național, dar și transnațional.

"Având în vedere mecanismele actuale de evidență a structurii persoanelor juridice de drept privat în România și a altor construcții juridice (fiducii), proiectul propune că Registrul beneficiarilor reali să fie divizat, în funcție de modalitatea de înregistrare a acestor persoane juridice și de competențele instituționale în materia înregistrării, evidenței", potrivit MInisterului Justiției.

Potrivit Legii privind registrul comerțului, în acest registru sunt înregistrate, de către oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale, următoarele: societăți, societăți europene, societăți cooperative europene, organizații cooperatiste de credit, grupuri de interes economic și grupuri europene de interes economic cu sediul principal în România.

Proiectul propune înființarea Registrul beneficiarilor reali ai societăților care va include identitatea beneficiarilor reali ai categoriilor de entități mai sus enunțate. Prin excepție beneficiarii reali ai societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată sunt înregistrați în Registrul beneficiarilor reali ținut de Depozitarul Central.

Informațiile privind beneficiarul real sunt obținute de oficiul registrului comerțului pe baza unei declarații pe proprie răspundere autentică sau dată în fața funcționarului de la registrul comerțului. De asemenea, pentru a se asigura eficiența mecanismului de evidență a beneficiarilor reali, proiectul propune și un regim sancționator gradual pentru nerespectarea termenelor de depunere a declarațiilor (amendă contravențională, iar în caz de neconformare repetată dizolvare judiciară). Proiectul stabilește persoană responsabilă a face declarație, precum și momentul la care trebuie depusă.

În plus, cu privire la societățile deja înregistrate, proiectul propune un termen tranzitoriu de trei luni) de depunere a declarației.

DOCUMENT Operațiunea impozitarea nunților: Fiscul trimite tinerilor căsătoriți formulare în care le cere să declare raporturile economice cu fotografi, formație și restaurant CITEȘTE ȘI DOCUMENT Operațiunea impozitarea nunților: Fiscul trimite tinerilor căsătoriți formulare în care le cere să declare raporturile economice cu fotografi, formație și restaurant

Deputații au reintrodus prevederile pentru politicieni, eliminate de senatori, dar cu o nouă sintagmă

Deputații din comisiile de specialitate au reintrodus prevederile eliminate de senatori cu privire la persoanele expuse politic.

În acest scop, formularea ”persoane expuse politic” a fost înlocuită cu ”persoane expuse public”, la propunerea coaliției de guvernământ, cu argumentul că în această categorie sunt menționați, conform directivei europene, și înalți magistrați.  În rest, celelalte prevederi privind persoanele cu funcții politice înalte au fost păstrate așa cum au fost propuse ele inițial în proiect.

Conform articolului reintrodus, persoane expuse public sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, iar prin funcţii publice importante se înţeleg: 

a) şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari destat;

b) membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare;

c) membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;

d) membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac;

e) membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale;

f) ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate;

g) membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor, cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale;

h) directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.

Nu este vorba însă de persoane care ocupă funcții intermediare sau inferioare celor menționate.

În cazul persoanelor expuse public, dar și al membrilor de familie sau persoanelor cunoscute ca asociați sau apropiați ai acestora, proiectul de lege instituie măsuri speciale de identificare, supraveghere și chiar raportare a tranzacțiilor financiare sau comerciale efectuate în numele lor.

O nouă lege pentru serviciile de ridesharing: Platforme ca Uber sau Taxify vor fi impozitate în România pe cifra de afaceri și vor trebui să raporteze Fiscului toate cursele intermediate CITEȘTE ȘI O nouă lege pentru serviciile de ridesharing: Platforme ca Uber sau Taxify vor fi impozitate în România pe cifra de afaceri și vor trebui să raporteze Fiscului toate cursele intermediate

Potrivit proiectului, entităţile raportoare, de la bănci până la notari, contabili sau avocați, trebuie să dețină proceduri de evaluare a riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă politic.

În categoria entităților raportatoare intră instituțiile financiare și de credit, administratorii de fonduri, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, contabili, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, asociații și fundații.  

Aceste instituții trebuie să aplice, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare abanilor sau de finanţare a terorismului, inclusiv în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse politic sau cu clienți ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse politic, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică importantă.

Entităţile raportoare au obligaţia să examineze, contextul şi scopul tuturor tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau al tuturor tipurilor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic, comercial sau legal evident.

Proiectul prevede ca în cazul tranzacţiilor ocazionale sau al relaţiilor de afaceri cu persoane expuse politic sau care au ca beneficiar real persoane expuse politic, entităţile raportoare, aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsuri precum stabilirea sau continuarea relaţiilor de afaceri cu astfel de persoane, identificarea sursei averii şi sursei fondurilor implicate în relaţii de afaceri sau în tranzacţii cu astfel de persoane și efectuează în mod permanent o monitorizare sporită a respectivelor relaţii de afaceri.

Măsurile prevăzute urmează să fie aplicate inclusiv membrilor de familie sau persoanelor cunoscute ca fiind asociaţi apropiaţi ai persoanelor expuse politic. În termen de un an de la data la care persoana respectivă nu mai ocupă funcția publică, aceste măsuri de supraveghere vor înceta.

ANALIZĂ Cât de eficient este ANAF cu cei 25.000 de angajați - Un angajat al Fiscului român aduce statului 1,76 milioane euro, unul al Fiscului spaniol - 15,3 milioane euro, iar unul al Fiscului SUA - 55,6 milioane euro CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Cât de eficient este ANAF cu cei 25.000 de angajați - Un angajat al Fiscului român aduce statului 1,76 milioane euro, unul al Fiscului spaniol - 15,3 milioane euro, iar unul al Fiscului SUA - 55,6 milioane euro

Proiectul de lege obligă băncile și alte instituții financiare să transmită Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) rapoarte cu remiteri de bani ce depășesc suma de 2.000 de euro.

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) este cel care a promovat proiectul de lege, care asigură transpunerea obligatorie în legislația internă a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Potrivit ONPCSB, persoana ordonator/ beneficiar al transferului nu are altă obligație decât aceea de furnizare a datelor de identitate, respectiv doar informațiile uzuale pe care orice cetățean le furnizează atunci când solicită, spre exemplu, un serviciu bancar sau un serviciu al unei alte instituții financiare.

ONPCSB arată că la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat încă din anul 2015 Regulamentul 2015/847, care instituie în sarcina prestatorilor de servicii de plată implicați în lanțul de transfer de fonduri obligația de Customer Due Diligence (CDD) – Identificarea Clientului, pentru fondurile transferate care depășesc suma de 1.000 euro sau echivalent (regulamentele UE având un caracter obligatoriu pentru toate statele membre).

Proiectul, în forma catre va fi transmisă la votul final, prevede că entitatea raportatoare are obligația de a aplica măsurile standard de cunoaștere a clientelei la stabilirea unei relații de afaceri, la efectuarea tranzacțiilor ocazionale în valoare de cel puțin 15.000 euro, indiferent dacă e vorba de o singură operațiune sau mai multe care au legătură între ele, la efectuarea unui transfer de fonduri de peste 1.000 euro sau pentru tranzacțiile comerciale de bunuri ocazionale cu valori în numerar de cel puțin 15.000 euro. 

Anterior, senatorii în schimb au fost pe punctul de modifica legea astfel încât furnizorii de jocuri de noroc să nu mai fie obligați să declare sumele câștigate de jucători începând de la cel puțin 2.000 de euro, ci de la 10.000 de euro. După ce inițial au aprobat un amendament în acest sens, pentru raportul final al proiectului de lege au revenit la pragul de 2.000 de euro pentru raportarea obligatorie.

Decizie la nivel UE privind o angajată din România: Perioada de concediu pentru creșterea copilului nu poate fi asimilată unei munci efective, angajatorul are dreptul să diminueze concediul anual plătit CITEȘTE ȘI Decizie la nivel UE privind o angajată din România: Perioada de concediu pentru creșterea copilului nu poate fi asimilată unei munci efective, angajatorul are dreptul să diminueze concediul anual plătit

Un amendament al Mastercard  a fost preluat de grupurile PSD, PNL și USR

Deputați au acceptat însă și un amendament propus de Mastercard, care nu fusese de fapt transpus din directivă și care permite derogarea de la prevederile cunoașterii clientelei pentru cardurile preplătite, în limita sumei de 150 euro lunar.

Pentru aceste carduri, deși sunt anonime și reîncărcabile, banii sunt depozitați în avans într-un cont reglementat.

Aleșii au mai introdus un amendament care stabilește că sesizările anonime privind tranzacții frauduloase adresate ONPCSB și altor instituții cu comptențe nu vor fi procesate. 

Conform datelor oficiale, sistemul financiar-bancar procesează aproximativ 7.000 tranzacții suspecte pe an, din care doar circa 10% se transformă în sesizări adresate organelor investigative, iar din acestea sub 10% se transformă în dosare instrumentate.

DOCUMENT Noile reguli de insolvență au intrat în vigoare, într-o formă modificată și cu o surpriză: executare silită pentru datorii în insolvență mai vechi de 60 de zile CITEȘTE ȘI DOCUMENT Noile reguli de insolvență au intrat în vigoare, într-o formă modificată și cu o surpriză: executare silită pentru datorii în insolvență mai vechi de 60 de zile

Modificări aduse legislației privind asociațiile și fundațiile

Proiectul introduce și obligația declarării beneficiarului real al unei asociații sau fundații la momentul formulării cererii de înscriere a acesteia în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție urmează să-și aibă sediul. De asemenea, ar urma să fie declarații beneficiarii activităților umanitare sau sociale ale acestor organizații neguvernamentale, o prevedere care a generat protestul opoziției în dezbateri, dar și al mai multor organizații cu scop umanitar care au solicitat să nu fie adoptată legea.

Aleșii puterii au exceptat, în ultimul moment, de la aceste prevederi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale.

De asemenea, este propusă și reglementarea obligației de a comunica Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real anual sau ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale acestuia, precum și a sancțiunilor aplicabile în caz de neconformare.

Proiectul de act normativ conține și dispoziții tranzitorii pentru a permite și asociațiilor și fundațiilor înregistrate anterior intrării în vigoare a acestuia să facă declarațiile prevăzute de lege.

Opoziția a încercat fără succes, în comisii și în plen, să elimine aceste prevederi, reclamând că în acest mod organizațiile neguvernamentale pot fi supuse abuzurilor, având în vedere că amenzile prevăzute de directiva transpusă pot ajunge la sume de milioane de euro. 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
persoane expuse politic
eliminare
tranzactii
financiar
raport
firme
actiuni la purtator
lege
infringement
directiva
asociatii
fundatii