Modernizarea sistemului de TVA și combaterea fraudei - ce se prefigurează pentru România în UE

Modernizarea sistemului de TVA și combaterea fraudei -  ce se prefigurează pentru România în UE
scris 3 mai 2018

Frauda în domeniul TVA se află de mai mulți ani pe lista de priorități a Comisiei Europene și a României, țară în vizorul Europei cu un deficit de colectare a TVA de aproximativ 37%, conform celui mai recent studiu al Comisiei Europene bazat pe rezultatele anului 2015. Suma neîncasată într-un an de România se rdică la aproximativ 7,7 miliarde de euro. În plus, eliminarea din legislația UE a unor măsuri de combatrere a fraudei la sfârșitul acestui an ar lăsa România și alte state fără un instrument eficient și ar conduce la o destabilizare și mai mare în domeniu și, implicit, la pierderi bugetare mai mari.

Deși deficitul de TVA nu măsoară doar fraudele, ci diferența dintre încasările teoretice de TVA care ar putea fi colectate aplicat consumului față de încasările efective de TVA, totuși, o mare parte din deficit se presupune că provide din fraudă. Drept dovadă în ultimii ani, în România, măsurile legislative anti-evaziune în domeniul TVA s-au înmulțit, unele fiind mai contestate decât altele: formularul 088 eliminat între timp, modificarea declarației 394, anularea codului de TVA, taxarea inversă, plata defalcată a TVA, reguli mai stricte anti-abuz, etc, afirmă Valentina Radu, partner la firma de consultanță Barin.

De asemenea, în cursul anului 2017, Direcția Antifraudă din cadrul ANAF a inițiat numeroase controale ce au urmărit identificarea comportamentelor fiscale inadecvate. Conform raportului de performanță publicat de ANAF aferent anului 2017, activitatea Direcției Antifraudă a condus la stabilirea unor valori ale prejudiciilor stabilite de 2,1 miliarde de lei și un număr de 443 de acte de sesizare penală. De asemenea, în cadrul ANAF au fost demarate un număr de 24.533 de inspecții fiscale care au avut drept rezultat stabilirea unor obligații fiscale suplimentare de 8,2 miliarde de lei, din care TVA reprezintă 61%.

Dacă este aruncată o privire la capitolul contestațiilor, suma totală contestată de contribuabili în anul 2017 a fost de 8,9 miliarde lei din care a fost admisă în favoarea contribuabililor suma de 57 milioane Iei, reprezentând 0,64% din valoarea totală a obligațiilor contestate. Multe dintre contestațiile depuse sunt suspendate pentru motive de sesizare penală.

Ministerul Finanțelor confirmă că Guvernul a fost nevoit să solicite Comisiei Europene derogare pentru sistemul de plată defalcată a TVA CITEȘTE ȘI Ministerul Finanțelor confirmă că Guvernul a fost nevoit să solicite Comisiei Europene derogare pentru sistemul de plată defalcată a TVA

Cine suferă în urma fraudelor de TVA?

"Guvernele încasează mai puțin decât ar putea să încaseze și, astfel, veniturile bugetare nu permit investiții noi în infrastructură, școli spitale, șamd. Societățile de bună credință riscă să piardă posibilitatea deducerii și recuperării TVA după ce comerciantul fraudulos dispare ulterior încasării contravalorii TVA de la cumpărătorul de bună credință. Nu în ultimul rând, fiecare dintre noi este afectat întrucât, în final, suportăm povara impredictibilității sistemului fiscal care încearcă să contracareze cu măsuri mai mult sau mai puțin țintite, contribuabilii necinstiți (cum a fost spre exemplu propunerea implementării split TVA în mod obligatoriu pentru toți contribuabilii),  precum și a suspiciunii generalizate", explică Valentina Radu.

Unde este de fapt problema și care sunt soluțiile pe viitor?

Un model de impozitare just presupune un echilibru mai bun între nevoile contribuabililor și nevoile administrațiilor fiscale. Sistemul actual  de impozitare implementat prin Directiva europeană de TVA prevede un mecanism tranzitoriu prin care tranzacțiile intra-comunitare sunt scutite de TVA, în timp ce tranzacțiile locale sunt taxabile. Acest mecanism guvernat de circuatia mărfurilor între statele membre UE dă naștere la „oportunități”pentru unul dintre cele mai comune tipuri de fraudă în domeniul TVA, frauda carusel.

Valentina Radu, partener Barin

Valentina Radu, partener Barin

Ce este frauda de tip carusel?

Frauda de tip carusel apare când aceleași bunuri (reale sau fictive) sunt cumpărate și revândute de către o societate frauduloasă de mai multe ori printr-un intermediar. La fiecare revânzare, valoarea TVA colectată crește și societatea frauduloasă, după ce a încasat de la cumpărător suma de TVA, fie dispare, fie întră în insolvență înainte ca autoritățile fiscale să poată recupera suma încasată și neachitată către bugetul de stat în mod fraudulos. De cele mai multe ori, acest tip de fraudă se realizează atunci când societatea frauduloasă cumpără bunurile din altă țară UE, neplătind efectiv TVA la achiziție, ci doar înregistrând taxare inversă, în timp ce vânzarea locală este subiect de TVA.

Modalitatea actuală de funcționare a sistemului de TVA pentru vânzări locale determină ca sumele de bani să fie colectate pas cu pas pe întregul ciclu de producție până la consum, ceea ce încurajează companiile să observe îndeaproape obligațiile lor de TVA – deducerea TVA la achiziție, respectiv, colectarea TVA la vânzare. Cu toate astea, bunurile vândute intracomunitar sunt scutite de plata TVA pe lanț până la vânzarea către consumatorul final sau până la vânzarea locală într-un anumit stat membru. Acest mecanism oferă companiilor „tentația” de a încasa în buzunarele proprii TVA plătită de cumpărători, fără a-l achita la buget.

DOCUMENT Plafonul de 300.000 de lei pentru înregistrare în scop de TVA a fost promulgat de Președinție. Legea include reguli tranzitorii pentru aplicarea din acest an CITEȘTE ȘI DOCUMENT Plafonul de 300.000 de lei pentru înregistrare în scop de TVA a fost promulgat de Președinție. Legea include reguli tranzitorii pentru aplicarea din acest an

Potrivit consultantului, în prezent, nu există măsuri suficient de eficiente de verificare cross-border care pot să acționeze în timp util și acest lucru dă naștere la sume uriașe de TVA neachitate către stat într-un interval de timp extrem de mic (chiar și doar o lună de zile), care este mult prea scurt pentru ca autoritățile să identifice fraudă și să reacționeze.

De aceea, de cele mai multe ori, reacția apare după ce furnizorul fraudulos a dispărut cu banii, în timp ce cumpărătorul de bună credință cere rambursarea TVA-ului achitat furnizorilor, fără a ști că întregul lanț de tranzacții a fost fraudat de una sau mai multe dintre companiile interpuse în lanțul de tranzacționare. De multe ori, autoritățile fiscale refuză acceptarea deducerii sumelor de TVA, existând suspiciunea sau chiar certitudinea fraudelor de TVA din amonte.

Ce soluții există

Soluții de combatere și diminuare a fraudei de TVA au fost implementate în mai multe state membre, precum și în România iar una dintre cele mai cunoscute este taxarea inversă pentru anumite industrii care au fost indentificate că având risc crescut de fraudă (energie, construcții, telefoane mobile, echipamente IT, cereale, certificate verzi, deșeuri etc.). Acest mecanism permite ca vânzătorul să nu mai încaseze TVA colectată de la cumpărător, chiar dacă este vorba de o vânzare locală și, astfel, dispare oportunitatea de a încasa contravaloarea taxei în propriul buzunar. De asemenea, statul nu mai are obligația de a rambursa efectiv sumele de TVA cumpărătorului.

Conform ultimului raport al Comisiei Europene cu privire la taxarea inversă pentru anumite categorii de produse, emis în martie 2018, statele membre consideră că mecanismul prevăzut la articolul 199, alin. (1) din Directiva de TVA este unul eficient în combaterea fraudei de TVA. Datorită introducerii acestui mecanism, frauda a scăzut semnificativ în anumite sectoare vizate de această măsură. Totuși, măsurile prevăzute de art. 199a și 199 b sunt limitate în timp și expiră la 31 decembrie 2018. Pe baza reacțiilor primite de la țările membre UE, majoritatea consideră că rămâne un instrument util pentru cazurile excepționale de fraudă și, astfel, în cazul în care măsurile nu vor fi prelungite, statele membre ar fi lipsite de un instrument eficient de combatere a fraudei din domeniul TVA.

Cu toate acestea, taxarea inversă rămâne o măsură excepțională și limitată în timp de combatere a fraudei de TVA. Încă o dată, se simte nevoia schimbării regimului intracomunitar tranzitoriu existent în prezent, într-un regim definitiv care să poată cuprindă măsuri generale și nu sectoriale de combatere a fraudei. Totuși, eliminarea ei fără a avea o alternativă viabilă și implementabila într-un timp relativ scurt (începutul lui 2019), ar conduce la o destabilizare și mai mare în domeniu și implicit pierderi bugetare mai mari, pe care România nu și le mai permite la un decalaj de colectare a TVA de aproape 40%, arată consultantul Barin.

Doar 2% dintre cele 18.000 de firme care aplică split TVA o fac de bunăvoie. Restul au fost obligate de stat să intre în acest mecanism CITEȘTE ȘI Doar 2% dintre cele 18.000 de firme care aplică split TVA o fac de bunăvoie. Restul au fost obligate de stat să intre în acest mecanism

Conform Raportului mai sus menționat, Comisia Europeană va emite în trimestrul 2 din 2018 o propunere legislativă de prelungire a măsurilor existente privind mecanismul taxării inverse.

Regimul definitiv de TVA se dorește a fi implementat începând cu 2022

Dacă vorbim de măsuri generalizate și pe termen lung, înlocuirea regimului tranzitoriu intracomunitar cu un regim definitiv prespune înlocuirea scutirii de TVA existente în prezent pentru livrările intracomunitare cu regimul de colectare de TVA la destinație. Se simțea deja de mult timp nevoia unei schimbări, cu atât mai mult cu cât actualul regim a apărut și funcționează fără mari modificări (mai ales la comerțul cu bunuri) încă din 1993.

Astfel, Comisia Europeană a adoptat, la 7 aprilie 2016, Planul de acțiune privind TVA - către un spațiu unic al TVA în UE anunțând, inter alia, intenția de a adopta un sistem definitiv de TVA pentru comerțul transfrontalier pe principiul impozitării în statul membru de destinație a mărfurilor.

Propunerea Comisiei Europene în acest sens prevede, astfel, introducerea unei livrări impozabile în statul membru de destinație a mărfurilor, așa-numita livrare intra-unională. Ca o primă etapă a sistemului definitiv de TVA, propunerea introduce conceptul de persoană impozabilă certificată sau „Certified Taxable Person – CTP”. Acest concept permite o atestare a faptului că o societate poate fi considerată la nivelul Uniunii Europene un contribuabil de încredere. Numai atunci când livrarea intra-unională este efectuată printr-un CTP, se va putea aplica mecanismul de taxare inversă. Aceasta înseamnă că atunci când cumpărătorul nu este un CTP, furnizorul va fi responsabil pentru plata TVA-ului în țara de destinație printr-un mecanism similar celui aplicabil în prezent serviciilor funrizate pe cale electronică și anume „One-Stop-Shop”, ce presupune colectarea de către furnizor a TVA la cotele fiecărui stat membru de destinație, însă declararea și plata acestuia doar în țara de rezidență, printr-un decont special, urmat de decontarea între state membre a taxei aferente fiecărei țări. Acest lucru va presupune cel mai probabil și o aliniere a regulilor de facturare între state membre, precum și a momentului exigibilitatii TVA pentru livrări intra-unionale.

EXCLUSIV Numărul firmelor din split TVA a urcat puternic, la aproape 17.000, de la sub 700 în februarie. Din acest moment, plata defalcată nu mai poate fi ignorată CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Numărul firmelor din split TVA a urcat puternic, la aproape 17.000, de la sub 700 în februarie. Din acest moment, plata defalcată nu mai poate fi ignorată

În paralel, se dorește implementarea unor măsuri rapide pentru combaterea fraudelor începând cu 2019, cum ar fi:

  • Simplificarea regulilor de TVA pentru companii din UE care depozitează bunuri într-un alt stat membru. Regulă se simplifică pentru CTP care nu vor mai fi nevoite să se inregisteze și să plătească TVA în statul membru de depozitare;
  • Similar, pentru tranzacții în lanț fără mișcarea bunurilor la fiecare vânzare (spre exemplu tranzacții triunghiulare), vor există măsuri de simplificare tot pentru CTP;
  • Noi reguli armonizate cu privire la dovada trasportului dintr-un stat membru în altul – aplicabil de asemenea, pentru CTP;
  • Clarificări cu privire la necesitatea existenței unui cod de TVA valid al cumpărătorului pentru aplicarea scutirii aferente livrărilor intra-comunitare.

Propunerea va fi înaintată Parlamentului European spre consultare și Consiliului de Miniștri pentru acordul acestora. Aceasta necesită un acord unanim din partea tuturor statelor membre în Consiliu înainte de intrarea în vigoare a noului regim. În acest sens, va fi propusă o a nouă directiva care va modifica actuala Directiva de TVA și în care vor fi stabilite principiile de baza, iar prevederile tranzitorii actuale vor fi înlocuite sau eliminate.

Cu siguranță noile modificări vor genera nevoia de schimbări majore în sistemele ERP ale companiilor, dar și o revizuire a tranzacțiilor intracomunitare realizate pentru a analiza impactul lor fiscal prin prisma noilor reguli precum și costuri de conformitate pentru noul regim, afirmă Valentina Radu. Adoptarea noii propuneri de directivă de TVA este programată pentru acest an, iar regimul definitiv va fi obligatoriu de implementat începând cu 2022.

Modernizarea regulilor de TVA pentru comerțul online

Internet boom-ul, economia digitală și platformele online de tranzacționare oferă în prezent posibilități nelimitate de cumpărare de bunuri și, totuși, regimul de TVA curent atrage costuri mari de conformitate pentru jucătorii de pe piața de online – înregistrări de TVA în țara de destinație a bunurilor, fără posibilitatea declarării și plății TVA într-un singur loc.

Singurii care beneficiază în prezent de simplificari sunt furnizorii de servicii electronice și telecomunicații care pot să înregistreze și să plătească TVA în statul membru unde sunt stabiliți, prin sistemul One-Stop-Shop. Totuși, frauda de TVA din nedeclararea tranzacțiilor online este estimată la nivel european la aproximativ 5 miliarde de euro.

Noile propuneri ale Comisiei cu privire la comerțul online cu bunuri vin să alinieze tratamentul de TVA pentru bunuri și alte servicii, similar celui aplicabil serviciilor electronice din prezent și, astfel, societățile vor avea posibilitatea să folosească un singur cod de TVA să raporteze și să plătească TVA prin mecanismul de One-Stop-Shop la depășirea unui plafon anual de 10.000 de euro. Noile reguli, ar trebui să  între în vigoare în 2021 pentru a acorda statelor membre timpul să actualizeze sistemele informatice care stau la baza mecanismului.

Uniunea Europeană va da statelor membre o mai mare libertate în a reduce TVA CITEȘTE ȘI Uniunea Europeană va da statelor membre o mai mare libertate în a reduce TVA

De asemenea, se dorește aplicarea aceluiași tratament de TVA publicațiilor online, cum ar fi cărți, reviste sau ziare online, ca celor tipărite, pentru a asigura neutralitatea taxei. În prezent, publicațiile tipărite cu cod ISSN sau ISBN pot fi vândute cu cota redusă de 5%, în timp ce cele online, fiind considerate servicii, sunt subiect de 19% TVA. Această propunere este în curs de dezbatere în Consiliu Europei.

Noi reguli privind cotele de TVA

Funcționarea regimului tranzitoriu la nivelul Uniunii necesită la momentul implementării lui norme privind cotele TVA pentru a se evita denaturările în cadrul comerțului transfrontalier ca urmare a eliminării frontierelor fiscale, potrivit consultantului. Astfel, statele membre trebuiau să aplice o cotă standard a TVA de  minim 15 % și puteau aplica una sau două cote reduse, nu mai mici de 5 %, anumitor bunuri și servicii prevăzute de Directiva de TVA. Statelor membre le era permis, prin derogare, să aplice în continuare orice cote reduse, inclusiv cote zero, și să aplice, de asemenea, o cotă redusă oricăror bunuri sau servicii neincluse în listă, dacă aceste cote erau deja în vigoare la 1 ianuarie 1991.

Un regim definitiv cu impozitarea la locul de destinație ar presupune armonizarea normelor privind cotele de TVA. Propunerea Comisiei de modificare a prevederilor privind cotele de TVA publicată la începutul anului 2018 permite tuturor statelor membre să aplice, pe lângă două cote reduse de minium 5 % încă o cota redusă între 0%-5% și o scutire de TVA cu drept de deducere. În locul extinderii listei deja cuprinzătoare a bunurilor și a serviciilor cărora li se pot aplică cote reduse, anexa III ar urmă să fie înlocuita cu o lista negativă a cazurilor în care nu se pot aplica cote reduse (produse din tutun, opere de artă, băuturi alcoolice, bijuterii etc.).

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
ue
taxe
tva
comisia europeana