Acum sunt exploatate pe teritoriul României doar 17.203 mijloace de joc tip slot machine cu autorizații valabile.
Închiderea punctelor de lucru cu jocuri de noroc este determinată de aceste modificări legislative care oferă consiliilor locale posiblitatea de a decide dacă le mai acceptă sau nu, transmite pentru Profit.ro Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
La acest moment sunt în continuare foarte multe consilii locale care nu au luat nicio decizie, astfel că jocurile de noroc pot continua doar până la expirarea actualei autorizații. Concret, 41 de unități administrativ-teritoriale au permis jocurile de noroc, în timp ce alte 33 de unități le-au interzis dintr-un total de 3.181 unități administrative care trebuie să emită hotărâri de consiliu local.
Bugetul statului a pierdut în primele nouă luni ale acestui an aproape 800 milioane lei din taxe pe jocuri de noroc, în urma închiderii mai multor spații.
Cifra a fost confirmată recent oficial de Ministerul Finanțelor.
În proiectul primei rectificări bugetare din acest an, veniturile bugetului general consolidat au fost diminuate, per sold, cu 4,7 miliarde lei, prognoza fiind actualizată pe baza încasărilor efective din primele nouă luni.
Ca încasări sub program au fost anunțate și taxele din jocuri de noroc, cu un minus de 0,75 miliarde lei.
Ordonanța de urgență nr. 7 din februarie 2026 a transferat către consiliile locale dreptul de a decide dacă activitățile de jocuri de noroc pot funcționa pe raza propriei localități.
Rezultatul a fost o situație în care operatori licențiați și la zi cu obligațiile fiscale nu au putut obține documentul cerut de lege, pentru simplul motiv că instrumentul administrativ prin care se elibera nu exista încă în majoritatea localităților.
Bugetele locale nu au încasat aproape nimic din noua taxă. Se estimează pierderea bugetului de stat la aproape 400 de milioane de euro deja acumulați, cu proiecții care urcă spre 530 până la 550 de milioane de euro anual pentru începutul lui 2027, pe măsură ce calendarul expirărilor de autorizații își continuă cursul independent de deciziile locale ulterioare.
„Ordonanța a fost scrisă ca instrument fiscal pentru administrația locală. La șase luni, bugetele locale nu au încasat nimic, taxa nu se datorează în perioada de tranziție, iar în cele 35 de localități care au interzis nu se va datora niciodată. În schimb, bugetul de stat a pierdut deja aproape 400 de milioane de euro’’, arată analiza de atunci.
Componenta socială a contracției este descrisă ca fiind cel puțin la fel de gravă. Sectorul cu locații fizice avea la începutul anului între 26.441 și 28.049 de angajați, iar la 1 iulie numărul scăzuse la 19.636, potrivit datelor oferite de patronatele din domeniu.
Scădere drastică a numărului de "păcănele". Cădere și a încasărilor bugetare
Profit.ro a anunțat recent că numărul mijloacelor de joc/posturilor de tip slot-machine autorizate a scăzut drastic după ce Guvernul a delegat primăriilor dreptul de a autoriza sau interzice desfășurarea jocurilor de noroc, la acest moment fiind în exploatare doar puțin peste jumătate din aparate, raportat la anul trecut. Aceasta deși doar 90 din 3.100 de unități administrativ-teritoriale au emis hotărâri ale consiliilor locale, din care majoritatea sunt în favoarea activităților de jocuri de noroc.
La începutul anului, Guvernul a modificat, prin Ordonanța de urgență privind administrația, reglementările referitoare la organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (OUG 7/2026), deleagând primăriilor dreptul de a autoriza sau interzice desfășurarea jocurilor de noroc
Astfel, primăriile pot aproba sau chiar interzice desfășurarea jocurilor de noroc în localitățile pe care le gestionează.
De asemenea, a fost introdusă obligația operatorilor licențiați de a obține, pe lângă licența națională, și o autorizație de funcționare de la autoritatea administrației publice locale pe raza căreia își desfășoară activitatea.
Până la acel moment, licența de organizare și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc permitea unui operator autorizat să își desfășoare activitatea pe întregul teritoriu al României, fără alte avize, aprobări sau taxe locale.
Autoritatea administrației publice locale era doar notificată înainte de începerea activității, neavând atribuții decizionale sau de reglementare privind amplasarea ori limitarea activității pe raza sa teritorială.






















