Provocările impozitării companiilor din domeniul tehnologiilor digitale continuă să dea bătăi de cap statelor UE

Provocările impozitării companiilor din domeniul tehnologiilor digitale continuă să dea bătăi de cap statelor UE
scris 5 nov 2017

În ultimul deceniu, tot mai multe companii au înlocuit mediul de business tradițional cu cel digital, ceea ce a condus la crearea unor modele de business specifice (bazate pe comerț online, publicitate online, cloud computing, tranzacționare de mare viteză, servicii de plată online, etc.). Întrucât regulile de impozitare existente nu țineau pasul cu noile modelele de business, în 2013 au fost aduse în discuție provocările fiscale ale economiei digitale prin Acțiunea 1 a planului privind prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor („BEPS”), inițiat de către OCDE.

Articol transmis Profit.ro de către Andreea Mitiriță, director, Consultanță Fiscală, PwC România, și Aurelia Marin, senior tax consultant, PwC România

BEPS este un plan amplu, care adresează subiectul evaziunii fiscale și prin care se dorește ca profiturile să fie impozitate în țara unde se creează valoarea adăugată care le generează. În cadrul acțiunilor BEPS sunt identificate mai multe riscuri care pot apărea atât în cadrul modelor de business tradiționale, cât și în cadrul celor digitale. În acest context, trebuie avute în vedere atât soluțiile generale, propuse pentru remedierea riscurilor generate de modelele de business tradiționale, cât și soluțiile specifice propuse pentru modelele de business digitale.

Astfel, prezentăm în cele ce urmează, selectiv, (în funcție de impactul pe care l-ar putea genera asupra impozitării companiilor din domeniul tehnologiilor digitale) soluțiile generale și soluțiile specifice identificate în cadrul acțiunilor BEPS.

Sfaturi pentru firme: Cadrul contractual al tranzacțiilor intra-grup în lumea post-BEPS CITEȘTE ȘI Sfaturi pentru firme: Cadrul contractual al tranzacțiilor intra-grup în lumea post-BEPS

Soluții generale, privind riscurile generate de modelele de business tradiționale:

  • modificarea excepțiilor privind sediul permanent, astfel încat acestea să includă doar activități pregătitoare sau auxiliare, și introducerea unei reguli anti-fragmentare care să asigure că nu se poate beneficia de aceste excepții prin împărțirea activităților între societăți afiliate;
  • modificarea definiției sediului permanent astfel încât acesta să fie extinsă inclusiv la cazul agenților de vânzări care joacă rolul principal în încheierea de contracte, fără ca aceste contracte să fie modificate material de societatea mamă;
  • introducerea unui standard minim de adresare a fenomenului de „treaty shopping” (scheme de exploatare a structurilor fiscale acordate prin tratatele fiscale internaționale);
  • asocierea impozitării IP-urilor cu activitatea economică substanțială aferentă („nexus approach”).

Soluții specifice, privind riscurile generate de modelele de business digitale:

  • redefinirea regulilor privind existența unui sediu permanent, prin introducerea unui nou concept de sediu permanent bazat pe o "prezență digitală semnificativă" și prin modificarea excepțiilor referitoare la activități pregătitoare sau auxiliare (spre a exclude dintre aceste excepții activitățile care sunt de bază pentru companiile din domeniul tehnologiilor digitale, dar care în modelele tradiționale de business au fost considerate pregătitoare sau auxiliare);
  • introducerea unui impozit cu reținere la sursă pentru tranzacțiile digitale;
  • schimbarea mecanismului de TVA pentru comerțul electronic transfrontalier de bunuri și servicii;
  • elaborarea unor reguli privind societățile străine controlate („CFC”) eficiente, care sa includă veniturile obținute de obicei de companiile din domeniul tehnologiilor digitale (care sunt impozitate în general în jurisdicția societății mame finale).

De reținut este că România va avea în vedere implementarea soluțiilor BEPS, dat fiind faptul că a aderat ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS (prin Memorandumul aprobat de Guvern în data de 2 iunie 2016).

Totodată, România și-a arătat susținerea și pentru inițiativa adusă recent în atenția Comisiei Europene de către Franța, Spania, Germania și Italia. În cadrul acestei inițiative, cele patru state au argumentat necesitatea impozitării companiilor din domeniul tehnologiilor digitale (de ex. Google, Amazon, Facebook, Apple) într-un mod care să reflecte activitatea lor reală, propunând un impozit pe cifra de afaceri generată de aceste companii în Europa.

EXCLUSIV Lege cu scutiri de taxe și TVA pentru cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine. Suspiciuni de legături cu Belina CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Lege cu scutiri de taxe și TVA pentru cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine. Suspiciuni de legături cu Belina

Această initiațivă a produs reacții aproape imediate din partea statelor membre UE și a stârnit preocuparea atât a Comisiei Europene, cât și a OCDE. Mai mult, inițiativa a condus la organizarea unei serii de evenimente succesive care au avut loc în luna septembrie:

- întâlnirea informală ECOFIN de la Tallinn (15 - 16 septembrie);
- comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul și Consiliul European cu privire la un sistem echitabil și eficient pentru piața unică digitală (21 septembrie);
- invitația emisă de OCDE către public pentru comentarii referitoare la problemele cheie legate de provocările fiscale generate de digitalizare și posibile alternative de abordare a acestor provocări (22 septembrie);
- summit-ul digital de la Tallinn (29 septembrie).

Astfel, în cadrul întâlnirii informale a Formațiunii Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) a Consiliului UE din perioada 15 - 16 septembrie, a fost propusă îmbunătățirea regulilor de impozitare plecând de la inițiativele existente (BEPS, directiva anti-evaziune fiscală „ATAD”, inițiativa privind baza fiscală consolidată comună a companiilor „CCCTB”). Așadar, prin aceasta intâlnire statele UE s-au reîntors la principiile enunțate de BEPS, discutând măsuri precum modificarea conceptului de sediu permanent pentru a include prezența digitală semnificativă și îmbunătățirea regulilor de atribuire a profiturilor.

În cadrul aceleiași întâlniri, statele membre și-au exprimat și opinia asupra inițiativei privind impozitarea cifrei de afaceri a marilor companii din domeniul tehnologiilor digitale. Părerile au fost împărțite, existând atât state care și-au exprimat susținerea pentru inițiativă (Austria, Bulgaria, Grecia, Portugalia, Slovenia și România), precum și state care au atras mai degrabă atenția asupra posibilelor repercursiuni ale unui impozit pe cifra de afaceri, susținând în același timp ideea unei înțelegeri globale privind impozitarea companiilor din domeniul tehnologiilor digitale (Luxemburg, Irlanda, Malta, Cipru, etc.).

Bruxelles-ul începe atacul: cere Amazon taxe suplimentare de 250 milioane euro și trimite Irlanda în instanță pentru că nu a recuperat ajutoare de 13 miliarde euro de la Apple CITEȘTE ȘI Bruxelles-ul începe atacul: cere Amazon taxe suplimentare de 250 milioane euro și trimite Irlanda în instanță pentru că nu a recuperat ajutoare de 13 miliarde euro de la Apple

Impozitul pe cifra de afaceri a companiilor din domeniul tehnologiilor digitale nu a fost singura soluție pe termen scurt discutată în cadrul întâlnirii de la Tallinn, discuțiile acoperind, de asemenea, posibilitatea introducerii unui impozit specific pentru publicitatea online sau pentru activitățile de redare video online (video-streaming), posibilitatea introducerii unui impozit cu reținere la sursă pentru volume mari de servicii digitale diferite, etc.

Ca o reacție imediată la discuțiile avute în cadrul intâlnirii informale ECOFIN, Comisia Europeană a emis în săptămâna următoare o comunicare prin care și-a arătat îngrijorarea în ceea ce privește efectul digitalizării asupra modelelor de business, care devin din ce în ce mai diverse. Exemplele menționate de Comisie sunt variate și includ modele bazate pe comerț cu amănuntul online (ex. Amazon, Zalando, Alibaba), modele bazate pe social media (ex. Facebook, Xing, Qzone), modele pe bază de abonament (ex. Netflix, Spotify, iQuiyi) și modele pe bază de platformă colaborativă (ex. Airbnb, Blablacar, Didi Chuxing).

Astfel, în contextul expansiunii modelor de business digitale, Comisia Europeană a analizat, fără a arăta o preferință față de o anumită soluție sau alta, atât posibilitatea introducerii unor soluții pe termen lung cât și posibile soluții cu impact imediat asupra impozitării companiilor din domeniul tehnologiilor digitale.

Dacă ne raportăm la soluții pe termen lung, Comisia Europeană dezbate menținerea sistemului actual de impozitare a profiturilor, la care s-ar adăuga reguli specifice problemelor ridicate de economia digitală. Astfel de reguli sunt necesare pentru a determina unde se crează valoarea adăugată și pentru a stabili modul de alocare a acestei valori între statele membre, în vederea impozitării. Noile reguli ar trebui să aibă în vedere introducerea unor indicatori / metode alternative pentru identificarea prezenței digitale semnificative, identificarea și evaluarea activelor necorporale ale unui business, cât și pentru alocarea corespunzătoare a profiturilor realizate prin modelele de business digitale.

În paralel cu această soluție pe termen lung, Comisia Europeană abordează și posibilele soluții pe termen scurt (impozitul pe cifra de afaceri a companiilor digitale, impozitul cu reținere la sursă pentru tranzacțiile digitale și impozitul pe veniturile generate din prestarea de servicii digitale / servicii de publicitate) care pot aduce atât avantaje cât și dezavantaje, dar care necesită o analiză detaliată.

Totodată, și OCDE continuă să adreseze problematica impozitării companiilor din domeniul tehnologiilor digitale, prin invitația lansată pentru consultare publică privind provocările fiscale create de digitalizare. Comentariile privind acest subiect au putut fi transmise către OCDE pana la data de 13 octombrie, urmând ca în luna noiembrie să aibă loc întâlnirea de consultare publică din Berkeley.

Franța, Italia, Spania și Germania vor introducerea unei taxe pe cifra de afaceri pentru multinaționale digitale precum Amazon și Google CITEȘTE ȘI Franța, Italia, Spania și Germania vor introducerea unei taxe pe cifra de afaceri pentru multinaționale digitale precum Amazon și Google

În plus, este de așteptat ca OCDE să emită un raport preliminar adresat liderilor G20 cu privire la implicațiile digitalizării asupra impozitării. Raportul preliminar va fi emis in aprilie 2018, urmând ca raportul final să fie emis în anul 2020.

Concluzionând, am dori să atragem atenția asupra faptului că introducerea unui impozit pe cifra de afaceri generată de companiile din domeniul tehnologiilor digitale ar putea crea distorsiuni în economia digitală și ar putea ridica probleme cu totul noi, precum dubla impozitare a companiilor din domeniul tehnologiilor digitale, neaplicarea CCCTB sau apariția unor discrepanțe datorate diferențelor dintre regulile CCCTB și modelul de impozitare pe cifra de afaceri, diferențe în determinarea cifrei de afaceri alocabilă fiecarui stat, impozitarea companiilor din domeniul tehnologiilor digitale aflate în anii incipienți de funcționare (care sunt în faza de atragere a finanțării și care nu obțin încă profit), etc.

Alternativa la măsurile fiscale pe termen scurt ar fi completarea sistemului actual de impozitare a profiturilor cu reguli specifice problemelor fiscale ridicate de economia digitală, care ar evita apariția unor dificultăți fiscale ulterioare și de asemenea ar contribui la obținerea unui consens global in privința impozitării companiilor din domeniul tehnologiilor digitale.

viewscnt
Afla mai multe despre
companii
it
impozitare
beps