Efectivul salariaților la 31 decembrie 2024 a fost 5,753 milioane persoane, mai mare cu 75.600 persoane comparativ cu sfârșitul anului precedent.
”Câștigul salarial mediu brut lunar în anul 2024 a fost 8.061 lei, mai mare cu 14,5% (+1.019 lei) față de anul precedent. Câștigul salarial mediu net lunar a fost 4.959 lei, în creștere cu 12,4% (+547 lei) comparativ cu anul 2023”, arată datele INS.
Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2024, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: informații și comunicații (+90,1%), intermedieri financiare și asigurări (+63,6%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă administrație și aer condiționat (+58%), publică (+45,2%), industria extractivă (+38,9%), scrie News.ro
Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu net lunar comparativ cu valoarea medie pe economie s-au înregistrat în următoarele activități economice: hoteluri și restaurante (-40,8%), alte activități de servicii (-34,7%), tranzacții imobiliare (-25,4%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-19,9%), respectiv activități de spectacole, culturale și recreative (-19,3%).
Pentru anul 2024, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 248,9% față de anul 1990, mai mare cu 15,1 puncte procentuale față de anul precedent.
Salariații femei au câștigat în medie, în expresie brută, cu 3,6% mai puțin decât salariații bărbați, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 7.907 lei (față de 8.201 lei al salariaților bărbați). În expresie netă, salariații femei au câștigat cu 5,4%, respectiv cu 275 lei/lună mai puțin decât salariații bărbați (4.815 lei câștigul salarial mediu net al salariaților femei, față de 5.090 lei al salariaților bărbați).
Salariații bărbați au realizat câștiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităților economice, iar cele mai semnificative diferențe s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (39,4%), industria prelucrătoare (21,2%), informații și comunicații (17,2%), alte activități de servicii (16,2%), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (13,8%).
În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2024 s-a situat sub media pe economie în 36 județe. Cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Teleorman (3.822 lei, cu 22,9% mai puțin decât media pe economie), Vâlcea (3.881 lei, cu 21,7% mai puțin decât media pe economie), Vrancea (3.890 lei, cu 21,6% mai puțin decât media pe economie), respectiv Covasna (3.896 lei, cu 21,4% mai puțin decât media pe economie).
La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul București (6.730 lei, cu 35,7% peste media pe economie), respectiv județele Cluj (5.921 lei, cu 19,4% peste media pe economie), Timiș (5.508 lei, cu 11,1% peste media pe economie), Iași (5.098 lei, cu 2,8% peste media pe economie), Ilfov (5.060 lei, cu 2% peste media pe economie) și Brașov (5.019 lei, cu 1,2% peste media pe economie).
Costul mediu lunar al forței de muncă
Costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2024 a fost 8.439 lei/salariat, mai mult cu 14,4% comparativ cu anul precedent. Costul mediu lunar a crescut în toate activitățile economice comparativ cu anul precedent, cu excepția industriei extractive, unde s-a înregistrat o scădere cu 4,7%.
Cele mai importante creșteri ale costului mediu lunar s-au regăsit în învățământ) (+24,1%), construcții (+19,2%), distribuția gestionarea deșeurilor, apei, salubritate, activități de decontaminare (+16%), alte activități de servicii (+15,6%), respectiv în industria prelucrătoare și hoteluri și restaurante (+15% pentru fiecare în parte).
În vederea sprijinirii unităților economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de șomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri).
Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferențe moderate pe activități economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv hoteluri și restaurante. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de informații și comunicații (+86,2%), intermedieri financiare și asigurări (+67,7%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+65%), industria extractivă (+24,9%), respectiv activități profesionale, științifice și tehnice (+20,4%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice din hoteluri și restaurante (-41,5%), alte activități de servicii (-34,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (-24,8%), tranzacții imobiliare (-23,7%), respectiv activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-21%).
Numărul mediu al salariaților
În anul 2024, numărul mediu al salariaților a fost 5.453.200 persoane. Numărul mediu al salariaților a crescut pe parcursul anului 2024 cu 88.200 persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activității anumitor unități economico-sociale. Numărul mediu al salariaților bărbați a predominat ca și în anii precedenți, reprezentând 52,4% din totalul salariaților (respectiv 2.860.100 persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 69.800 persoane.
Repartizarea salariaților pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terțiar (64,6%), 44,3% în servicii comerciale, iar 20,3% în servicii sociale. În sectorul secundar (industrie și construcții) au lucrat 33% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și pescuit) doar 2,4%. Activitățile din construcții și industria extractivă au fost desfășurate cu preponderență de salariații bărbați și au reprezentat 86,6%, respectiv 83,8% din totalul salariaților acestor activități economice.
Principalele activități economice ȋn care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate și asistență socială (80,1%), învățământ (73,1%), intermedieri financiare și asigurări (70,4%), hoteluri și restaurante (60,5%), administrație publică (60,2%), respectiv activități de spectacole, culturale și recreative (59,2%).
Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+16.500 persoane), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+13.300 persoane), sănătate și asistență socială (+12.300 persoane), învățământ (+10.800 persoane), construcții (+8.600 persoane), hoteluri și restaurante (+7.100 persoane), informații și comunicații (+6.900 persoane), activități profesionale, științifice și tehnice (+6.100 persoane), respectiv în transport și depozitare (+5.800 persoane). La polul opus, scăderi ale numărului mediu al salariaților s-au observat doar în industria prelucrătoare (-7.100 persoane), administrația publică (-1.600 persoane) și în industria extractivă (-0,3 mii persoane).
Efectivul salariaților la 31 decembrie 2024
Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2024 a fost 5.753.000 persoane. Comparativ cu sfârșitul anului precedent, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 75.600 persoane, din care 68.200 persoane au fost salariați bărbați. În profil teritorial, efectivul salariaților a înregistrat creșteri față de sfârșitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost ȋn regiunile București-Ilfov cu 26,2 mii persoane, Nord-Est cu 12.300 persoane, Sud-Muntenia cu 8.900 persoane, Sud-Vest Oltenia cu 8.700 persoane, respectiv Nord-Vest cu 8.600 persoane.
În regiunea București-Ilfov s-au concentrat 22,7% din salariații din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,6%). Regiunile de dezvoltare în care activitățile din sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) au depășit ponderea la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (3,8%), Sud-Est (3,6%), Sud-Vest Oltenia (3,2%), Nord-Est (3,1%), Vest (2,8%), respectiv Centru (2,5%).
Regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporție a salariaților din sectorul industriei și construcțiilor mai mare decât ponderea la nivel național (32,7%) au fost: Centru (39,4%), SudMuntenia (37,6%), Vest (37,4%), Nord-Vest (37,2%), Sud-Vest Oltenia (35,2%), respectiv Sud-Est (32,9%). Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea București-Ilfov (62,2% față de 44,9% ponderea la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,3% față de 20% ponderea la nivel național).
La sfârșitul anului 2024 efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (77,1%) și a înregistrat o creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.
Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 80,2% din efectivul salariaților la sfârșitul anului, în creștere cu 1,6% față de anul precedent.
