Deficitul bugetar, diferența dintre cheltuieli și venituri, s-a situat la 2,95% din PIB, 55,97 miliarde lei, pentru primele patru luni din acest an, față de deficitul de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,25% din PIB aferent primelor patru luni ale anului 2024, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor, confirmând informațiile publicate anterior de Profit.ro.
"Execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venituri pentru menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriașă. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
În aceste patru luni, veniturile au crescut atât ca valoare, cât și ca pondere în PIB, ajungând la 200 de miliarde de lei. În aprilie, veniturile bugetare au fost de 59 de miliarde de lei, cu 16% mai mult față de aprilie 2024. Această creștere se datorează inclusiv unei colectări mai bune a TVA-ului. În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile - care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei - au avut un impact major asupra bugetului.
În schimb, am reușit să reducem risipa cu bunuri și servicii, înregistrând chiar o ușoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat. Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de 55,9 miliarde de lei, generând un deficit de 2,95%. Cifrele demonstrează că avem o economie capabilă să genereze venituri substanțiale, chiar și într-o perioadă marcată de provocări. Totuși, este nevoie de un angajament mai ferm pentru pentru atingerea unui echilibru sustenabil între venituri și cheltuieli.
Noul guvern va trebui să implementeze măsuri de consolidare a veniturilor, concomitent cu o reducere mai semnificativă a cheltuielilor", a declarat ministrul Finanțelor, Barna Tanczos.
Important
- situația bugetară este mai rea în primele patru luni din acest an decât în primele patru luni de anul trecut. Pentru primele patru luni de anul trecut trebuie scos din calcul impactul de 0,53% din PIB pentru plata anticipată (înainte de Paști) a pensiilor din luna mai.
- cheltuielile de personal, chiar dacă sunt cu 12,4% mai mari în primele patru luni din acest an, sunt în linie cu ce și-a asumat Guvernul prin înghețarea acestora la nivelul lunii noiembrie. În primele patru luni din acest an, media lunară este de 14,1 miliarde lei, comparativ cu 14,3 miliarde lei în noiembrie 2024.
- cheltuielile cu dobânzile sunt în creșetere cu 48%, la 20,4 miliarde lei.
- investițiile au crescut cu 3,6%, la 32,4 miliarde lei, dar, important, au crescut cele cu fonduri UE și au fost reduse cele doar din fonduri naționale
- TVA, venit care reprezintă în jur de 20% din veniturile totale ale bugetului, are o evoluție slabă la patru luni, în creștere cu numai 1,2%, dar în aprilie veniturile nete din TVA par să fi revenit într-o zonă mai confortabilă (+14%)
Veniturile bugetului
Veniturile totale au însumat 199,92 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 9,4% (an/an), susținută de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,2 puncte procentuale, pe seama majorării veniturilor curente cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce fondurile europene au scăzut cu 0,1 puncte procentuale.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 19,62 miliarde lei, înregistrând o creștere de 25,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+103,4%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,3%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (12,5%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 67,69 miliarde lei, în creștere cu 10,2% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele patru luni ale anului trecut (7 miliarde lei în ian-apr 2025, comparativ cu 5,3 miliarde lei în ian-apr 2024).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,59 miliarde lei, consemnând o creștere de 3,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA au înregistrat 39,04 miliarde lei, în creștere cu 1,2% (an/an). Evoluția ușor pozitivă a acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+12,9%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (11,06 miliarde lei în ian-apr 2025, comparativ cu 9,79 miliarde lei în ian-apr 2024), cât și de un efect de bază ridicat.
Veniturile din accize au însumat 15,91 miliarde lei, consemnând o creștere de 32,9% (an/an), susținută de evoluțiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (51,1%) și accizele pentru produsele energetice (+20%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 16 miliarde lei, în creștere cu 5%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România - S.A.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 14,11 miliarde lei, în scădere cu 7,3% (an/an).
Cheltuielile bugetului
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 255,89 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 6,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o scădere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 13,6% din PIB la 13,5% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 56,55 miliarde lei, în creștere cu 12,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 30,53 miliarde lei, în creștere cu 0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 5,4% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 miliarde lei, cu 6,64 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 85,62 miliarde lei în creștere cu 2,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 4 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,55 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 4,92 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (489,25 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 6,45 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 17,43 miliarde lei, în scădere cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 32,41 miliarde lei, cu 3,61% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 31,28 miliarde.
