ULTIMA ORĂ Ministerele care primesc bani. Deficitul crește cu 24,6 miliarde de lei

Înainte de publicarea proiectului, Coaliția de guvernare a stabilit în ședința de astăzi vizînd rectificarea, să aloce încă circa 800 de milioane de lei față de ce a fost stabilit inițial pentru distribuția pe ministere, au declarat pentru Profit.ro mai multe surse politice.

Cele mai mari sume se alocă suplimentar la Ministerul Finanțelor +circa 20 de miliarde de lei (din care 12,1 miliarde de lei pentru dobânzi), Ministerul Muncii +5,52 miliarde lei (pentru plata pensiilor), Dezvoltare +2,5 miliarde lei și Agricultură +1,22 miliarde lei, în principal pentru proiecte cu fonduri europene.

Pierd bani în principal Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - 3,25 miliarde lei, Ministerul Sănătății -2,66 miliarde lei și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -1,85 miliarde lei.

CITEȘTE ȘI Trump anunță taxe fără precedent - 100% pentru filmele străine

Aspecte importante:

• rectificarea prevede suplimentări de bani pentru salarii și pensii la unele instituții, de circa 700 de milioane de lei. Motivul pentru această situație este că sumele prevăzute din start prin legea bugetului de la începutul anului, sunt insuficiente, lucru care a fost cunoscut chiar de la momentul respectiv.
• foarte multe tăieri de fonduri sunt de la proiecte cu fonduri UE, PNRR sau fondurile europene clasice. La început de an, au fost prinse în buget sume foarte mari pentru astfel de proiecte, construcție considetrată nerealistă încă de la momentul respectiv.
• la TVA este un impact negativ de 2,44 miliarde de lei, cu încasări sub programul gândit la început de an, chiar dacă majorarea cotei generale de TVA la 21% și introducerea unei singure cote reduse, de 11%, aduc 6 miliarde de lei. Motivul principal pentru veniturilor sub ținte din TVA este evoluția economiei.
• un minus de aproape 2 miliarde de lei la dividende de la companii de stat

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3,23 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27,8 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat crește cu 24,58 miliarde lei, prevede proiectul de rectificare bugetară, publicat de către Ministerul Finanțelor.

Modificarea veniturilor

Veniturile bugetului de stat pe anul 2025, se diminuează per sold cu suma de 1.812,7 milioane lei.

Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Taxare inversă la îmbrăcăminte și încălțăminte - Ministerul Finanțelor cere Comisiei Europene să poată aplica taxarea inversă și în acest domeniu. O solicitare deja în negociere vizează legume-fructe

• Impozit pe profit: -1,41 miliarde lei, influență dată de evoluția încasărilor comparativ cu programul stabilit, atât la impozitul pe profit de la agenții economici cât și la impozitul pe profit de la băncile comerciale;
• Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: +1,27 miliarde lei. Majorarea se datorează încasărilor situate peste programul stabilit la impozitul pe venitul microîntreprinderilor precum și la impozitul pe dividende de la persoane juridice;
• Impozit pe venit și salarii: 1,87miliarde  lei per sold, din care +1,68 miliarde lei impozit pe venit și -188,4 milioane lei cote defalcate din impozitul pe venit. Impozitul pe venit de +1,68 miliarde lei este susținut în principal de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende, urmare a majorării cotei de impozit de la 8% la 10% (art. LXIV din O.U.G 156/2024).
• Taxa pe valoarea adăugată: -2,44 miliarde lei per sold, din care -1,94 miliarde lei venituri din taxa pe valoare adăugată, iar +502,1 milioane lei sume defalcate din taxa pe valoare adăugată. Diminuarea veniturilor din taxa pe valoare adăugată se datorează evoluției înregistrate de încasările din TVA comparativ cu programul stabilit, atenuată parțial de impactul pozitiv de 5,95 miliarde lei al modificărilor legislative adoptate prin Legea nr. 141/2025;
• Accize: +513,6 milioane lei, influență dată de evoluția încasărilor din accize coroborată cu efectul majorării nivelului accizelor la benzină, motorină, alcool și produse din tutun și al instituirii accizelor la vinurile liniștite prin Legea nr. 141/2025;
• Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: -914,6 milioane lei, diminuare datorată măsurii privind restituirea contribuției la Fondul de Tranziției Energetică (O.U.G. nr. 33/2025), atenuată parțial de majorarea veniturilor provenite din impozitul specific pe cifra de afaceri realizată de agenții economici din sectoarele petrol si gaze naturale (O.G. nr. 3/2025) și impozitul pe cifra de afaceri realizată de instituțiile de credit (Legea nr. 141/2025);
• Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități +500 milioane lei, majorare ce reprezintă efectul estimat al taxării jocurilor de noroc (Legea nr. 141/2025);
• Impozit pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale: +445,4 milioane lei;
• Contribuții de asigurări sociale: -776,6 milioane lei, influență dată de evoluția încasărilor comparativ cu programul stabilit;
• Venituri nefiscale: -2,24 miliarde lei. Diminuarea veniturilor se datorează încasărilor situate sub programul stabilit la veniturile din dividende de la societăți și companii naționale și la veniturile din ajutoare de stat recuperate;
• Venituri din capital: +265,4 milioane lei;
• Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări: -802,3 milioane lei;
• Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR: +2,2 miliarde lei.

CITEȘTE ȘI Conferința News.ro - IMM România: Un coleg a cumpărat o poșetă și a spus că e ”trusa lui de scule”

Cheltuieli

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2025, se majorează, per sold, cu suma de 23,35 miliarde lei. Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

• Cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 696,3 milioane lei;
• Cheltuielile cu bunuri și servicii se majorează cu 321,4 milioane lei;
• Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 12,09 miliarde lei; 
• Cheltuielile cu subvențiile se majorează cu 531,6 milioane lei;
• Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 4,34 miliarde lei;
• Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 3,34 miliarde lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014 - 2020 și din fondul de modernizare se diminuează cu 150,1 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021- 2027 se diminuează cu 3,97 miliarde lei;
• Alte cheltuieli scad cu 478,4 milioane lei;
• Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se majorează cu 2,77 miliarde lei;
• Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se majorează cu 5,37 miliarde lei;
• Fonduri de rezervă se majorează cu 500 milioane lei;
• Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 318,9 milioane lei;
• Cheltuielile de capital se diminuează cu 2,07 miliarde lei.

CITEȘTE ȘI Bolojan: Corpul de control al Guvernului verifică creditul de 750 milioane lei acordat fostului Sidex Galați de banca de stat Exim Banca Românească

Primesc bani în plus următoarele instituții

• Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +20,07 miliarde lei, din care: 12,09 miliarde lei dobânzi, 500 milioane lei Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, 5,96 miliarde lei Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR și 1,04 miliarde lei Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR;
• Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +5,52 miliarde lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume, în principal pentru asigurarea drepturilor de asistență socială cu suma de 2,52miliarde lei credite de angajament și credite bugetare și pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 3,74 miliarde lei credite de angajament și credite bugetare;
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2,47 miliarde lei per sold. Se propune alocarea sumei de 2 milioane lei la titlul 20 „Bunuri și servicii”, suma de 1 miliarde de lei pentru finanțarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny și suma de 1,5 miliarde lei pentru finanțarea proiectelor din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență; Au fost înregistrate economii la titlul 10 „Cheltuieli de personal” suma de 5 milioane lei și titlul 71 „Active nefinanciare” suma de 24 milioane lei;
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: + 1,22 miliarde lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (1,89 miliarde lei) și pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 si din fondul de modernizare (200 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-9,98 milioane lei), subvenții (-218 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-312 milioane lei), alte transferuri (-138,7 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-83,1 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-100,8 milioane lei), active nefinanciare (-10,6 milioane lei), precum și împrumuturi (-1 milioane lei);

CITEȘTE ȘI Protocol ANAF-ANRE: Cele două instituții vor face schimb de informații și vor colabora la supravegherea și verificarea companiilor

• Ministerul Energiei: +1,2 miliarde lei per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la subvenții (+1 miliarde lei) pentru plata compensării prețurilor la energia electrică și la energia termică și alte transferuri (+200 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-1,1 milioane lei) precum și la active nefinanciare (- 0,1 milioane lei);
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +859,8 milioane lei per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (900 milioane lei) precum și la titlul 20 „Bunuri și servicii” (2,1 milioane lei). Au fost înregistrate economii la titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” suma de 7,2 milioane lei, titlul 65 „Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă” suma de 20,4 milioane lei și titlul 71 „Active nefinanciare” suma de 14,7 milioane lei;
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: +416,9 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare în principal la cheltuieli de personal (+10 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+500 milioane lei), la subvenții (+122,4 milioane lei), la alte transferuri (+50 milioane lei) la proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+50 milioane lei) și alte cheltuieli (+0,2 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-200 milioane lei), active financiare (-100 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-10,5 milioane lei), bunuri și servicii (-4,7 milioane lei) precum și la active nefinanciare (-0,5 milioane lei);
• Autoritatea Electorală Permanentă: +169 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025;
• Ministerul Educației și Cercetării: +140,5 milioane lei per sold, în principal pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanțare din PNRR; s-au suplimentat fondurile pentru proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (953,2 milioane lei) concomitent cu diminuarea unor cheltuieli având în vedere gradul de execuție și necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la fondurile aferente proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (-330 milioane lei) și rambursabilă (-30 milioane lei), precum și la „Alte transferuri” (-77,6 milioane lei);
• Serviciul Român de Informații: +92,8 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+75 milioane lei) și asistență socială (+40 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la transferuri între unități ale administrației publice (-6,2 milioane lei) și la active nefinanciare (-16 milioane lei);
• Ministerul Justiției: +85,9 milioane lei per sold. S-au asigurat fondurile necesare plății drepturilor salariale (+12,5 milioane lei), pentru bunuri și servicii (+30 milioane lei) pentru plata onorariilor avocaților, pentru transferuri între unități ale administrației publice (+60 milioane lei) reprezentând finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor. S-au identificat economii la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-1 milion lei), asistență socială (-0,1 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-10 milioane lei) și la cheltuieli de capital (-5,5 milioane lei);
• Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +70 milioane lei pentru titlul 51 „Transferuri între unități ale administrație publice”; 

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV RECTIFICARE Ministerele cer 79-80 miliarde lei în plus, dar bani vor primi în principal pentru golurile de finanțare. Ministerul Finanțelor lucrează la o rectificare cu deficit între 8,1% și 8,5% din PIB

Pierd bani următoarele instituții

• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: - 3,25 miliarde lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+2,2 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-2 miliarde lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-608 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din fondul de modernizare (-400 milioane lei), la proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-225 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-13,9 milioane lei), alte cheltuieli (-1 milion lei) și bunuri și servicii (-0,8 milioane lei); 
• Ministerul Sănătății: -2,66 miliarde lei per sold, reprezentând economii identificate, în principal, la cheltuieli cu proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-1 miliarde lei) și PNRR (-1,4 miliarde lei) stabilite în funcție stadiul de implementare a acestora;
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -1,85 miliarde lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru cheltuieli de personal (+2,6 milioane lei), asistență socială (+100 milioane lei) și proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+2 miliarde lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-18 milioane lei), dobânzi (-0,8 milioane lei), subvenții (-370 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-300 milioane lei), alte transferuri (-63 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-1,5 miliarde lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-1,5 miliarde lei), precum și la active financiare (-200 milioane lei);
• Ministerul Finanțelor: -668,3 milioane lei per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume la titlul bunuri și servicii (+50 milioane lei) pentru plata serviciilor juridice pentru reprezentarea la curțile internaționale de arbitraj. S-au identificat economii la titlurile: cheltuieli de personal (-100 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-0,1 milioane lei), alte cheltuieli (-232 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-295,8 milioane lei), active nefinanciare (-90,4 milioane lei);

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Datoria statului a depășit o nouă bornă. Nivel aproape triplu față de 2019. Până la final de an poate trece pragul de 1.100 de miliarde de lei

• Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 milioane lei per sold. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-181,5 milioane lei), la bunuri și servicii (-50 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2021-2027 (-300 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-195,8 milioane lei) și s-au asigurat cheltuielile de asistență socială pentru plata drepturilor de pensie (+475 milioane lei), sume la active nefinanciare (+50 milioane lei), cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (+31,5 milioane lei) și transferuri între unități ale administrației publice pentru Clubul Dinamo pentru asigurarea condițiilor de pregătire la cele mai bune standarde și pentru asigurarea remunerației sportivului David Popovici și staff-ului tehnic (+6 milioane lei);
• Secretariatul General al Guvernului: -146 milioane lei per sold. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-26 milioane lei), la bunuri și servicii (-30 milioane lei), la subvenții (-4,5 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-11,4 milioane lei), alte transferuri (-5,4 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2021-2027 (-1,5 milioane lei), alte cheltuieli (-61 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-17 milioane lei), active nefinanciare (-6,2 milioane lei) și s-au asigurat sume la titlul proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+17 milioane lei);
• Serviciul de Telecomunicații Speciale: -127,6 milioane lei per sold. Se propune alocarea suplimentară la titlul cheltuieli de personal (+5 milioane lei). S-au identificat economii la titlurile bunuri și servicii (-23,5 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-16,1 milioane lei), la asistență socială (-0,5 milioane lei), la cheltuieli cu proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-85,6 milioane lei), precum și la cheltuieli de capital (-6,9 milioane lei).

CITEȘTE ȘI Ionuț Dumitru, consilier al premierului, consideră că ANAF ar trebui desființată și înființată o instituție nouă / ANAF colectează pe lună 42 miliarde lei și nu e clar cum s-ar finanța tranziția

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează per sold cu suma de 502,1 milioane lei după cum urmează:

• Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor cu suma de 85,8 milioane lei, după cum urmează:
  • +88,8 milioane lei pentru finanțarea Programului pentru școli al României, reprezentând diferența per sold între sumele alocate cu această destinație prin Legea nr. 9/2025, pentru finanțarea Programului în perioada ianuarie-iunie 2025, rămase neutilizate, potrivit datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale și necesarul stabilit pentru finanțarea Programului în perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2025 – 2026, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.775/2025 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru școli al României în perioada 2023 – 2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.652/2023, pentru anul școlar 2025-2026, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.652/2023 privind aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2023-2029, precum și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2023-2024, cu încadrarea în sumele prevăzute pentru anul 2025 în fiecare dintre anexele nr. 1 - 3 la această hotărâre;
  • - 3 milioane lei destinate finanțării drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special, potrivit prevederilor art. 70 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în cuantumurile stabilite în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 838/2022 privind stabilirea cuantumului limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor la îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale culturalsportive, precum și sumele de bani pentru nevoi personale, pentru copiii și tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială într-un serviciu public de tip rezidențial, precum și pentru mamele protejate în centre maternale, și ale art. 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale;

CITEȘTE ȘI Deficitul bugetar al Italiei ar putea coborî sub 3% anul acesta, mai devreme decât se anticipa

• Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru mfinanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București cu suma de 209 milioane lei, după cum urmează:
  • +130,7 milioane lei pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare, potrivit datelor comunicate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale;
  • +15,1 milioane lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, potrivit datelor comunicate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale;
  • +75,3 milioane lei pentru finanțarea gratuității acordate elevilor prevăzuți la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, la transportul public local și metropolitan rutier, potrivit prevederilor art. 83 alin. (2) lit. a) din același act normativ, stabilită ca diferență per sold între sumele alocate cu această destinație prin Legea nr. 9/2025 și necesarul stabilit pentru perioada septembrie - decembrie a anului școlar 2025 – 2026, potrivit datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale;
  • -12,1 milioane lei destinate Programului pentru școli al României implementat la nivelul municipiului București, reprezentând diferența per sold între sumele alocate cu această destinație prin Legea nr. 9/2025, pentru finanțarea Programului în perioada ianuarie-iunie 2025, rămase neutilizate, potrivit datelor comunicate de subdiviziunile administrativ-teritoriale și necesarul stabilit pentru finanțarea Programului în perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2025 – 2026, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.775/2025 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru școli al României în perioada 2023 – 2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.652/2023, pentru anul școlar 2025-2026, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.652/2023 privind aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2023-2029, precum și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2023-2024, cu încadrarea în sumele prevăzute pentru anul 2025 în fiecare dintre anexele nr. 1 - 3 la această hotărâre;  
  • Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale cu suma de 194,2 milioane lei, urmare a aplicării mecanismului de echilibrare prevăzut la art.6 din Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr.9/2025, utilizând o nouă estimare a impozitului pe venit, luând în calcul media încasărilor din cota prevăzută la art.6 alin.(1) lit.b) din Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr.9/2025 pentru lunile iulie și august 2025;
• Se majorează sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional, acreditate, cu suma de 13,1 milioane lei.

CITEȘTE ȘI Autoritatea Vamală Română are o nouă conducere CONFIRMARE

Bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii se majorează atât la venituri, cât și la cheltuieli, cu suma de 178,9 milioane lei.

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează la venituri cu suma de 4,03 miliarde lei și la cheltuieli cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 3,4 miliarde lei, cheltuielile fiind suplimentate pentru asigurarea continuității în acordarea materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical, plata drepturilor salariale pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice și pentru acordarea și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.

CITEȘTE ȘI Ministrul Finanțelor: Anii 2025-2026 vor fi grei, însă 2027 ar putea fi un an al relaxării fiscale

Majorarea veniturilor curente la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este influențată de:

• evoluția pozitivă a veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate încasate de la persoanele fizice ce au obținut venituri din activități independente, rezultat al majorării plafonului de impozitare a CASS (de la 6/12/24 salarii minime brute garantate în plată pe țară la 60 de salarii minime brute garantate în plată pe țară, măsură instituită prin Legea 296/2023);
• măsurile aprobate prin Legea nr. 141/2025 (+1.994,9 milioane lei), precum: eliminarea facilității de exceptare de la plata CASS pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, pentru partea ce depășește suma lunară de 3.000 de lei; eliminarea exceptării de la plata CASS a unor categorii de persoane: persoanelor aflate în întreținerea unei persoane asigurate, persoanele beneficiare de indemnizație de șomaj, persoanele care beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului, persoanele fizice care beneficiază de venitul minim de incluziune, personalul monahal al cultelor recunoscute și alte persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin acte normative;
• evoluției încasărilor contribuției datorate pentru medicamente și a contribuției datorat pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat înregistrate peste programul stabilit.