Formularul este necesar în vederea asigurării unui instrument distinct, adaptat situației debitorilor care nu au domiciliul fiscal în România, în sarcina cărora au fost emise măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii, comunicată terților care datorează sume de bani debitorului nerezident.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Înainte de a intra în vigoare, proiectul de ordin trebuie aprobat de președintele ANAF și publicat în Monitorul Oficial.
Potrivit solicitării transmise centralei ANAF de către Direcția Antifraudă, în cadrul acțiunilor de control efectuate de către aceasta, au fost identificați operatori economici neînregistrați fiscal în România, care comercializează bunuri pe teritoriul României, evitând înregistrarea, declararea și plata TVA, fapt pentru care au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra sumelor de bani încasate de firmele de curierat prin care se efectuează livrarea bunurilor comercializate pe teritoriul României.
Măsurile asigurătorii sunt duse la îndeplinire de către organele de executare silită din cadrul organelor fiscale în a căror rază teritorială se constată actul sau faptul suspus dispozițiilor legale fiscale, prin emiterea adreselor de înființare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate debitorilor de către terți.
În actualul formular (care nu este destinat direct nerezidenților), respectiv „Adresa de înființare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate debitorului de către terți”, se prevede indicarea expresă a contului de garanții deschis la unitatea de Trezorerie a Statului pe numele debitorului în care vor fi virate sumele de bani datorate de către terți.
Ținând seama de faptul că acești operatori economici sunt nerezidenți și nu sunt înregistrați fiscal în România, iar măsurile asigurătorii trebuie duse la îndeplinire de îndată de către organul de executare silită, până la înregistrarea fiscală din oficiu a entităților în cauză, este necesară aprobarea unui nou formular din care să rezulte că încasarea sumelor datorate acestor debitori nerezidenți de către terți se va realiza în contul de garanții distinct, deschis pe seama administrației județene a finanțelor publice/unității fiscale orășenești/unității fiscale comunale/administrației finanțelor publice ale sectoarelor municipiului București din care face parte organul de executare silită competent, pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii.
Era precizat că, în urma activităților de monitorizare a platformelor de curierat și a analizelor complexe de risc fiscal, inspectorii ANAF Antifraudă au constatat că, începând cu anul 2023, gruparea a dezvoltat un mecanism de fraudare prin care veniturile obținute din activitatea de livrare erau transferate succesiv prin mai multe societăți comerciale, cu scopul de a ascunde beneficiarii reali ai sumelor încasate și de a diminua obligațiile fiscale datorate bugetului de stat.
Prejudiciul estimat depășește 23 milioane de lei și este reprezentat de impozit pe profit, TVA și contribuții salariale sustrase de la declarare și plată.
Investigațiile desfășurate de inspectorii ANAF Antifraudă au evidențiat existența unei structuri evazioniste organizată pe cinci paliere de societăți create și utilizate pentru disimularea traseului banilor și diminuarea obligațiilor fiscale.
Schema frauduloasă era structurată pe cinci paliere de societăți, pentru ca încasările provenite din activitatea de livrare să fie transferate succesiv până la pierderea trasabilității beneficiarilor reali.
Circuitul era conceput astfel încât fondurile să fie îndepărtate de societățile care generau veniturile și să fie retrase ulterior în numerar, în timp ce obligațiile fiscale erau diminuate prin utilizarea unor societăți fără activitate economică reală și prin deducerea nelegală de TVA.
Inspectorii ANAF Antifraudă au identificat adrese din Timișoara și București, utilizate în mod repetat ca domicilii fiscale pentru numeroase societăți implicate, fără existența unei activități economice reale la respectivele locații.
Verificările efectuate au relevat că aceste societăți prezentau caracteristicile unor entități de tip „fantomă”, fiind utilizate exclusiv pentru fragmentarea fluxurilor financiare și crearea unei aparențe de legalitate a operațiunilor derulate.
Documentele fiscale emise de societăți fără capacitate economică reală au fost utilizate de beneficiari pentru înregistrarea unor cheltuieli fără conținut economic și obținerea unor avantaje fiscale necuvenite.
Verificările au mai relevat totodată faptul că o parte semnificativă a activității de livrare a fost desfășurată prin intermediul a sute de persoane care nu figurau înregistrate cu contracte individuale de muncă, contribuind astfel la prejudicierea suplimentară a bugetului de stat prin neplata impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii.















