PROFIT GROWTH FORUM: Companiilor nu le poate fi cerut să suplinească lipsa de viziune a statului

PROFIT GROWTH FORUM: Companiilor nu le poate fi cerut să suplinească lipsa de viziune a statului
scris 21 iun 2017

România trebuie să se concentreze pe remedierea "petelor gri" din rețeaua de transport, să aducă forță de muncă din țări din afara UE, să aibă inspectori bine pregătiți și o mult mai mare integritate în administrație, companiilor neputând să le fie cerut să suplinească lipsa de viziune a statului, în domenii precum energia sunt mesaje transmise autorităților de cei mai puternici oameni de afaceri, la Profit Growth Forum. Și un mesaj din partea SUA: La 10 ani de UE, arătați foarte bine !

Forumul a avut ca parteneri ExxonMobile, OMV Petrom, Mastercard, Visa, Raiffeisen Bank, Orange, Eximbank, UP Romania, Fondul Proprietatea, Idea Bank, cărora le mulțumim pentru participare

Deschis de viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, cu atenționarea că România trebuie să adere la zona euro, însă impactul psihologic de a vedea o muncă de o viață transformată în două bancnote nu trebuie subestimat, argumentată cu exemple din discuții personale cu populația legată de moneda euro și salarii, forumul, aflat la a doua ediție, a atras atenția și ambasadelor SUA, Marii Britanii, Germaniei și Austriei, care au transmis autorităților de la București o serie de mesaje.

"Vrem să cooperăm mai strâns în contextul Brexit", a punctat ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brumell, care a și anunțat că Lordul Mayor al City-ului londonez, Andrew Parmley, va veni săptămâna viitoare la București.

Germania a recomandat Guvernului, prin vocea ministrului consilier Achim Tröster, să dezvolte sistemul dual de învățământ, extrem de benefic pentru economia germană, semnalând totodată că lipsa de predictibiltate a legislației continuă să fie un obstacol în afaceri, în timp ce ambasadorul Austriei, Gerhard Reiweger, a transmis un mesaj ferm:  În România există discuția privind vânzarea țării, dar companiile străine nu aduc doar bani, ci și compentențe și noi standarde !

De peste Ocean, mesajul pentru București al SUA, prin intermediul lui Dean Thompson, adjunctul ambasadorului SUA la București, a fost unul interesant: La 10 ani de UE, România arată foarte bine și poate deveni un lider în securitatea energetică europeană.

Pentru rezolvarea însă a problemelor existente, autoritățile trebuie să dezvolte infrastructura, aceasta fiind, în opinia lui Eric Stab, președintele Consiliului Investitorilor Străini (CIS),  una dintre modalitățile concrete, tangibile, prin care cetățenii pot beneficia de creșterea economică a țării, în condițiile în care există încă disparități mari de dezvoltare între mediul rural și cel urban, precum și între diferitele regiuni ale României.

"Sectorul de încălzire centralizată e într-o situație foarte proastă, s-a investit foarte puțin. Majoritatea companiilor sunt în insolvență sau aproape de insolvență. E nevoie de stimulente pentru investiții", a mai punctat Stab.

Să ne concentrăm pe „petele gri” din infrastructura de transport. Lipsa centurii Bucureștiului mănâncă din PIB-ul țării, a avertizat și Sergiu Manea, președinte Consiliul Patronatelor Bancare și CEO BCR.

Alături de infrastructura rutieră, România ar trebui să acorde atenție sporită și celei feroviare, întrucât, în cadrul UE, transportul pe calea ferată este o componentă importantă a marilor coridoare de transport, cele care influențează marile fluxuri de mărfuri și oameni.

Eficientizarea infrastructurii de transport ar aduce în România noi investiții, întrucât capacitatea de a mișca bunuri pe piața europeană, dar și pe cea globală este esențială în luarea deciziei de a investi.

Economia României are nevoie de o integritate mai mare a Guvernului pentru a crește sustenabil pe termen lung, în condițiile în care există o puternică corelație între cele două, a punctat și Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României.

În același timp, România are nevoie și de reforma Fiscului., deoarece există pericolul unui colaps al sistemului informatic, să nu mai știm dacă au fost plătite impozite, atenționează Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice, Deloitte România.

Una dintre concluzii la care au ajuns cei mai puternici jucători din sistemul bancar a fost că sărăcia și lipsa de educație a populației, legislația populistă și mult prea permisivă cu firmele care caută insolvența sau cu activități prea puțin transparente, dar și apetența companiilor către credite intragrup în detrimentul împrumuturilor bancare au făcut ca România să cadă continuu în topul țărilor europene privind gradul de intermediere financiară.

Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), soldul creditului acordat de băncile din România plasează țara printre ultimele locuri din Europa. Mai mult, arată cifrele prezentate de bancherii comerciali și economiștii Băncii Naționale a României, la Profit Growth Forum, indicatorul de intermediere financiară a scăzut în România chiar în pofida unei relative reveniri a creditului.

Unul dintre motive, explică Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României, nu are legătură directă cu băncile sau cu clienții lor și nici nu reprezintă o problemă structurală a sistemului financiar. Este vorba despre  creșterea PIB într-un ritm mai alert atât față de media UE cât și comprativ cu avansul luat de creditul neguvernamental în perioada 2012-2016.

Fără să nege scăderea nivelului de intermediere financiară, Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor, transmite că o analiză mai atentă a cifrelor poate duce la concluzia că în ultimii patru ani, creditul neguvernamental  a fost, totuși, într-o perioadă de revenire. Șeful ARB consideră și că băncile și-au adaptat produsele într-un ritm mult mai susținut decât cel în care populația și administratorii firmelor au reușit să își crească nivelul de educațuie financiară.

În aceeași linie a educației financiare, Lucian Anghel, președinte al BCR Banca pentru Locuințe și al Bursei de Valori București, amintește că pentru creditele ipotecare, în primul rând, economisirea prealabilă este esențială.

“Ca să discutăm de creditare responsabilă trebuie să analizăm mai întâi cât pot românii să pună deoparte. Dacă reușesc să pună deoparte suficient, vor putea și să plătească ratele pe o perioadă lungă”, a spus Anghel.

Andreea Dobra, director de afaceri publice al Mastercard, a precizat de asemenea că intermedierea financiară are un potențial important în România, în pofida nivelului încă redus de bancarizare.

Reprezentanta Mastercard a amintit, citând un studiu al companiei, că doar 6% din tranzacțiile financiare din România sunt realizate prin alte metode decât plata în numerar, acesta fiind cel maim mic procent din Uniunea Europeană.

La rândul său, șeful Visa, Cătălin Crețu, General Manager al Visa pentru România, Croația, Slovenia și Malta, a avertizat băncile: Firmele din fintech au răspunsul pentru orice întrebare și deja rup din afacerile clasice. Nimeni nu mai știe acum că UBER a pornit pe soluțiile altora, dar toată lumea știe de UBER.

Potrivit unor estimări Visa, în acest moment există peste 8 miliarde de carduri, iar până în 2020 vor fi peste 20 de miliarde de aparate de citire.

Steven Van Groningen , CEO al Raiffeisen Bank, consideră însă că noile reglementări privind solvabilitatea băncilor, introduse gradual în baza acordului Basel III, care va trebui implementat integral până la finalul anului viitor, vor aduce o mai mare stabilitate pentru băncile din România. De partea cealaltă, însă, intervine problema costurilor pe care băncile vor trebui să le suporte pentru a respecta noul pachet de reguli.

Adevărata revoluție IT din sistemul bancar va fi totuși legată de gestionarea volumului imens de date și informații pe care băncile le dețin despre clienți, provocarea ținând atât de valorificarea, cât și de protecția acestor date, estimează directorul general al BRD Groupe Societe Generale, Francois Bloch.

Pe acest fond al analizării problemelor din economie, Fady Chreih, CEO Regina Maria, a indicat o problemă punctuală din sistemul de sănătate, arătând că sustenabilitatea creșterii economice trebuie analizată și din perspectiva pieței muncii, în contextul în care România a pierdut în ultimii ani aproximativ 3 milioane de persoane plecate să lucreze în principal în țările din vestul Europei.

În această situație, pentru a suplini golul și pentru a rămâne competitivă, România trebuie să aducă forță de muncă din țări din afara UE, cum ar fi cele din Orientul Mijlociu și Asia.

Probleme sunt însă și în sectorul energetic, România având potențialul de a deveni un hub energetic regional, în opinia Marianei Gheorghe, CEO OMV Petrom, care precizează însă că nu s-ar hazarda să spună că acest lucru va fi realizat imediat.

Directorul celei mai importante companii de petrol și gaze din România spune că interconectarea este doar o condiție necesară, însă insuficientă pentru ca România să poată deveni un hub energetic regional. Iar, în prezent, România are probleme cu interconectare cu infrastructura din statele vecine la gaze, “însă și la electricitate interconectarea este limitată”.

Încrederea de care companiile petroliere au nevoie pentru a investi sumele masive necesare dezvoltării de noi resurse de hidrocarburi a fost "zgâlțâită" de multe ori în ultimii ani de măsuri fiscale ale guvernelor, precum taxa de stâlp sau impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni din dereglementarea prețurilor de vânzare, a atenționat directorul general adjunct al Romgaz, Dumitru Rotar.

El așteaptă ca președintele Klaus Iohannis să ceară reexaminarea permanentizării supraimpozitării producției interne de gaze, informație publicată în premieră de Profit.ro.

O soluție în domeniu este indicată de Oana Truță, vicepreședintele Franklin Templeton Investment Management LTD, sucursala București,, care a arătat că listarea companiilor de stat din sectorul energetic reprezintă o adevărată modificare a ADN-ului acestora, conducând la transparentizarea și responsabilizarea activității și conducerii respectivelor companii.

Vicepreședintele Franklin Templeton a reiterat poziția Fondului Proprietatea, pe care-l administrează, de a se opune includerii mai multor companii de stat în sfera de aplicare a excepțiilor de la guvernanța corporativă.

Corneliu Bodea, patron și CEO al grupului Adrem, totodată președinte al Asociației Centrul Român al Energiei a încheiat cu un mesaj tranșant: statul nu poate fi exclus din sectorul energetic și nu se poate cere companiilor din domeniu să-i suplinească lipsa de viziune.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
growth
forum
bnr
profit