Fiscalitate

Guvernul a pregătit abrogarea prin proiect de lege a diurnelor care se acordă judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și magistraților-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu.

Un director general din administrația publică va avea un coeficient de salarizare de 2,51, pornind astfel cu un salariu de bază lunar de 10.291 lei.

Premierul României va avea un coeficient de salarizare de 7,50 (față de 7 în varianta redactată luna trecută), pornind astfel cu un salariu de bază lunar similar președinților celor două camere ale Parlamentului.

Președintele României va avea cel mai mare coeficient de salarizare dintre bugetari, respectiv 8 (față de 12 astăzi), pornind astfel cu un salariu de bază lunar de 32.800 lei.

Un judecător cu grad de ICCJ cu o vechime de peste 20 de ani va avea un coeficient de salarizare 5,50 (în loc de 6 ca în varianta redactată luna trecută), în timp ce un judecător stagiar va porni la drum cu un coeficient 2,87 (în loc de 3,13).

Un rector va câștiga până la 22.550 lei brut pe lună (față de 23.788 lei cât avea în varianta de luna trecută), în timp ce un profesor universitar cu 25 de ani vechime și grad didactic I va putea ajunge la 16.400 de lei, iar un bibliotecar va ajunge doar la 7.503 lei (în loc de 8.045 de lei).

Noua lege a salarizării prevede și în ultimul draft ca sporurile să fie limitate semnificativ, inclusiv prin eliminarea posibilității acordării sporului de condiții vătămătoare sau a indemnizației de hrană.

Deficitul bugetar pentru primele patru luni se situează la un nivel extrem de redus comparativ cu anul trecut și chiar ținând cont de ținta asumată pentru întreg anul, de 6,2% din PIB. Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, deficitul pentru primele patru luni din acest an este de 1,17% din PIB, comparativ cu 2,95% din PIB în primele patru luni ale anului trecut. Rezultatul este determinat de colectarea record de către ANAF, controlul strict al cheltuielilor, concomitent cu reducerea unor investiții de la bugetul statului compensată cu o creștere semnificativă a investițiilor din fonduri UE.

Nedepunerea bilanțului anual generează amenzi, dar și consecințe fiscale și comerciale importante pentru o firmă, atenționează consultanțți.

Firmele vor putea acorda angajaților cu contract individual de muncă venituri din participarea la profit, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent, arată o inițiativă legislativă recentă.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) vinde pe platforma sa online mai multe mașini de lux, la licitație.

În urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea Administrației Prezidențiale, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare.

Mai sunt doar câteva zile pâna intră în vigoare Legea privind transparența salarială. Aceasta obligă companiile să despăgubească angajații pentru diferențele de remunerare pe care le întâmpină în comparație cu alți colegi cu aceeași poziție, pregătire și condiții de muncă, dacă diferența salarială atinge sau depășește 5%.

Data limită pentru depunerea situațiilor financiare sau a bilanțurilor, cum li se spune mai popular, este 2 iunie 2026.

Comisia Europeană a înrăutățit estimările privind creșterea economiei României în 2026, în contextul în care eforturile de consolidare fiscală și inflația ridicată frânează puternic consumul.

În noiembrie 2024, Curtea Constituțională a decis că supraimpozitarea aplicată atunci producătorilor de energie, constând în 100% din veniturile suplimentare încasate din vânzări angro la prețuri de peste 450 lei/MWh (prag redus ulterior la 400 lei/MWh), încalcă legea fundamentală. În iunie anul trecut, CCR și-a motivat decizia, cu un detaliu-cheie: suprataxa nu poate fi de 100%, dar poate depăși 50%.

Pe fondul contextului inflaționist pentru a veni în sprijinul populației, viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, afirmă că este posibil ca măsura de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de bază să fie prelungită și după data de 30 iunie.