România intră pe minus. Salariile pierd 3,3% din puterea de cumpărare, Euro crește în continuare. Economia scade anul acesta, inflația crește - Prognoza Guvernului TABEL

Prognoza, prezentată anterior de Profit.ro, a fost făcută în perspectiva rectificării bugetare.

Industria și serviciile vor înregistra scăderi mai mari decât se anticipa, inflația va rămâne ridicată, iar puterea de cumpărare a salariilor se va reduce cu 3,3%.

Investițiile și construcțiile sunt principalele sectoare pentru care perspectivele s-au îmbunătățit.

Noua prognoză, elaborată pentru rectificarea bugetară din octombrie, indică o deteriorare a perspectivelor economice, pe fondul efectelor măsurilor de consolidare fiscal-bugetară, al inflației ridicate și al creșterii costurilor energiei.

CITEȘTE ȘI Piața muncii din România se deblochează: Portalul workinromania va fi din nou funcțional, lista meseriilor deficitare se extinde la aproape 400 de profesii

CNSP estimează acum o scădere economică de 0,4% în 2026, după ce în primăvară anticipa un avans de 0,1%.

Revizuirea vine după ce datele Institutului Național de Statistică au indicat o contracție de 0,6% a PIB în primul semestru.

În pofida reducerii activității economice, valoarea nominală a PIB a fost majorată de la 2.056 miliarde lei la 2.086,3 miliarde lei.

Explicația o reprezintă actualizarea datelor pentru 2025 și creșterea prețurilor, deflatorul PIB fiind revizuit de la 7,2% la 8,5%.

Industria, principala deteriorare. Construcțiile cresc peste așteptări

Cele mai importante modificări ale prognozei pentru 2026 apar în industrie și servicii, unde perspectivele s-au deteriorat, în timp ce construcțiile și agricultura au evoluții mai bune decât se anticipa.

În industrie, CNSP estimează acum o scădere a valorii adăugate brute de 3,4%, comparativ cu reducerea de numai 0,3% prognozată în primăvară.

CITEȘTE ȘI Cât costă o casă în România și cele mai scumpe orașe ca apartamene. De la recordul istoric din Cluj-Napoca la paradoxul Reșiței și decalajele uriașe din Capitală GRAFIC

Instituția explică revizuirea prin rezultatele slabe din prima jumătate a anului, cererea internă modestă și costurile ridicate ale energiei și materiilor prime.

Deși exporturile de bunuri au crescut în termeni nominali, această evoluție nu s-a reflectat într-o redresare generalizată a producției industriale. CNSP nu anticipează o recuperare semnificativă a pierderilor de activitate până la sfârșitul anului.

În servicii, prognoza a fost redusă de la o contracție de 0,8% la una de 1,9%, în special din cauza evoluțiilor slabe din comerț, transporturi și serviciile de piață.

În schimb, construcțiile sunt estimate să crească cu 10,1%, față de 5,5% în prognoza precedentă. Evoluția este susținută de investițiile în infrastructură și de accelerarea lucrărilor aflate în execuție.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV AUDIO Bolojan admite că supraimpozitarea contractelor part-time nu este o măsură justă. De ce a majorat TVA în loc să reformeze administrația și companiile de stat. Apucături balcanice cu banul public! INTERVIU

Agricultura are, de asemenea, o perspectivă mai bună, cu o creștere estimată la 5,1%, față de 3,5% anterior, datorită rezultatelor favorabile ale producției vegetale.

Consumul populației continuă să scadă, dar investițiile cresc cu 8,2%

Pe partea cererii, CNSP a îmbunătățit ușor prognoza pentru consumul privat, estimând acum o reducere de 1,6%, față de 1,8% în primăvară.

Instituția nu anticipează însă o revenire semnificativă a consumului în ultimele luni ale anului, din cauza reducerii veniturilor reale și a cheltuielilor ridicate cu energia și produsele de strictă necesitate.

O modificare importantă privește consumul guvernamental. Dacă în primăvară era estimată o reducere de 2%, noua prognoză indică o creștere de 0,4%.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Piața spațiilor de birouri flexibile din București crește, dar rămâne în urma altor capitale din regiune

Investițiile, măsurate prin formarea brută de capital fix, au fost revizuite semnificativ în sus, de la o creștere estimată de 4,2% la 8,2%.

CNSP atribuie această evoluție rezultatelor favorabile din prima parte a anului și accelerării cheltuielilor publice pentru proiectele finanțate din fonduri europene, în special în contextul încheierii perioadei de implementare a PNRR.

Inflație mai mare și salarii reale în scădere cu 3,3%

Estimările privind inflația au fost revizuite în creștere. CNSP anticipează o rată a inflației de 6,4% la sfârșitul anului 2026, față de 5,3% în prognoza de primăvară.

Inflația medie anuală este estimată acum la 8,4%, comparativ cu 7,9% anterior.

Principala cauză indicată de instituție este scumpirea energiei, ale cărei efecte se transmit asupra costurilor de producție și distribuție.

În același timp, estimările privind câștigurile salariale s-au deteriorat. Salariul mediu net lunar este prognozat la 5.517 lei în 2026, față de 5.571 lei în varianta precedentă. Ritmul de creștere nominală a salariilor a fost redus de la 5,8% la 4,8%.

În condițiile inflației ridicate, CNSP estimează o scădere a câștigului salarial real de 3,3%, comparativ cu reducerea de 1,9% anticipată în primăvară.

Pe piața muncii, rata șomajului calculată potrivit metodologiei Biroului Internațional al Muncii a fost revizuită de la 6,3% la 6,6%.

CITEȘTE ȘI ING Bank: Economia României accelerează în 2027, după trei ani de stagnare. Consumul revine, riscurile fiscale persistă

Numărul mediu de salariați este estimat la 5,491 milioane de persoane, în scădere cu 0,6% față de anul precedent.

Deficitul comercial crește, iar cel de cont curent depășește 30 de miliarde de euro

Prognoza privind comerțul exterior s-a deteriorat, în condițiile în care importurile sunt așteptate să crească mai rapid decât se anticipa.

Exporturile de bunuri și servicii sunt estimate să avanseze în termeni reali cu 2,6%, față de 1,7% în prognoza de primăvară.

Importurile de bunuri și servicii au fost însă revizuite de la o creștere de numai 0,1% la una de 2,7%.

În cazul comerțului cu bunuri, exporturile sunt estimate la 100,4 miliarde euro, față de 99,3 miliarde euro anterior, iar importurile la 133,8 miliarde euro, comparativ cu 131 miliarde euro.

CITEȘTE ȘI Venit de bază asigurat de stat pentru artiștii profesioniști: 1.400 euro pe lună, într-o țară UE

Deficitul comercial ar urma astfel să ajungă la 33,4 miliarde euro, cu 1,7 miliarde euro peste estimarea precedentă. O deteriorare mai amplă apare în cazul deficitului de cont curent, revizuit de la 26,8 miliarde euro la 30,9 miliarde euro. 

Raportat la PIB, deficitul de cont curent ar urma să reprezinte 7,7%, față de 6,7% în prognoza anterioară.

Cursul euro, revizuit în creștere până în 2029

CNSP a modificat și ipotezele privind evoluția cursului valutar. Pentru 2026, cursul mediu este estimat la 5,22 lei/euro, comparativ cu 5,18 lei/euro în prognoza de primăvară.

În 2027, instituția anticipează un curs mediu de 5,38 lei/euro, față de 5,24 lei/euro anterior. 

Pentru 2028, estimarea a fost majorată de la 5,30 la 5,49 lei/euro, iar pentru 2029, de la 5,36 la 5,60 lei/euro.

Nici 2027 nu mai arată la fel: creșterea economică, redusă de la 2,2% la 1,7%

Revizuirile nu se limitează la anul în curs. Pentru 2027, CNSP estimează acum o creștere economică de 1,7%, comparativ cu 2,2% în prognoza din primăvară. 

CITEȘTE ȘI România, cea mai mare inflație din Uniunea Europeană

Consumul privat ar urma să crească cu 1,9%, față de 2,6% anterior, iar investițiile cu numai 0,8%, comparativ cu 1,9% în vechea prognoză.

Perspectivele pentru industrie au fost revizuite de la o creștere de 1,8% la 0,9%, iar pentru construcții, de la 2,1% la 1%.
Inflația este, de asemenea, estimată la un nivel mai ridicat.

Rata de la sfârșitul anului 2027 a fost majorată de la 3% la 3,4%, iar media anuală de la 3,8% la 4,6%.

Modificările afectează și perspectivele privind veniturile populației. Salariul mediu net pentru 2027 este estimat acum la 5.791 lei, comparativ cu 5.931 lei în prognoza anterioară.

Creșterea salariului real a fost redusă de la 2,6% la numai 0,4%, ceea ce înseamnă că recuperarea puterii de cumpărare pierdute în 2026 va fi lentă.

CNSP precizează că estimările salariale pentru 2027 ar putea fi modificate în funcție de o eventuală majorare a salariului minim și de prevederile unei noi legi a salarizării personalului din sectorul public.

Instituția anticipează o reducere a ratei șomajului la 6,2% în 2027, față de 6,6% în acest an.

La ce se așteaptă CNSP până în 2029

Pentru 2028 și 2029, prognozele privind creșterea economică au rămas la 2,4% și, respectiv, 2,1%, niveluri similare celor anticipate în primăvară.

CITEȘTE ȘI Deschidem mai multe locuri de cazare decât reușim să umplem. Harta turismului se schimbă: românii apasă frâna, străinii accelerează TABEL

CNSP estimează că inflația medie anuală va coborî la 3,3% în 2028 și la 3% în 2029, în timp ce câștigurile salariale reale vor crește cu 1,8% și, respectiv, 2%. Consumul privat este prognozat să avanseze cu 2,6% în 2028 și cu 2,4% în 2029, iar investițiile cu 3,1% și 3%. 

Pe piața muncii, rata șomajului ar urma să coboare la 5,8% în 2028 și la 5,4% în 2029.

Instituția estimează însă că dezechilibrul extern va persista, deficitul contului curent urmând să rămână în jurul valorii de 30 de miliarde de euro anual, chiar dacă ponderea acestuia în PIB se va reduce treptat.

Scenariul CNSP presupune stabilizarea prețurilor internaționale ale energiei, absența unor noi șocuri economice majore și continuarea investițiilor finanțate din fonduri europene. 

Printre principalele riscuri identificate se află noi perturbări ale piețelor energetice, o cerere externă mai slabă, persistența costurilor ridicate de producție și întârzierile în implementarea proiectelor de investiții.