Sunt probleme pe care ELEX Legal le întâlnește direct în activitatea sa, lucrând alături de dezvoltatori, constructori și investitori. Înființată la Cluj-Napoca, societatea și-a concentrat practica pe construcții, urbanism, real estate și achiziții publice. Într-un interviu acordat Legal Marketing, Ronald Elek și Iulia Elek, Partners ELEX Legal, vorbesc despre provocările din piață, ce ar putea schimba lucrurile în zona investițiilor publice și private, dar și despre oportunitățile pe care dezvoltarea infrastructurii din Transilvania le poate aduce în următorii ani.
ELEX Legal a fost fondată în 2023, la Cluj-Napoca, cu o specializare clară în construcții, real estate, urbanism și achiziții publice. Ce nevoie concretă ați identificat în piață și cum vă diferențiază modelul boutique, cu implicarea directă a partenerilor, de o societate de avocatură cu practică generalistă?
În ultimii ani, în pofida dificultăților economice prin care am trecut începând cu pandemia, am observat o creștere a investițiilor în construcții în Transilvania. Fie că vorbim de investiții private sau publice, acestea devin tot mai complexe, mai ales din punct de vedere juridic.
Această nevoie nu era acoperită în mod specific de societățile de avocatură din Cluj-Napoca. Constructorii și dezvoltatorii aveau două opțiuni: să apeleze la avocați din București sau la societăți de avocatură generaliste, de tip one-stop shop. Tocmai acest gol am vrut să-l acoperim, oferind consultanță juridică specializată atât dezvoltatorilor imobiliari, cât și companiilor de construcții care participă la proceduri de achiziții publice.
În plus, modelul boutique presupune o relație directă între client și avocatul partener, care cunoaște bine business-ul și devine parte din echipa clientului. Această colaborare strânsă aduce beneficii atât clientului, cât și nouă.
Achizițiile publice pot reprezenta oportunități importante de creștere pentru companii, dar presupun proceduri complexe și riscuri semnificative. Ce greșeli juridice sau strategice pot compromite o ofertă încă dinainte de depunere și cum poate contribui avocatul la creșterea șanselor de câștig?
Lipsa de experiență a companiilor în procedurile de achiziții publice, combinată cu termenele foarte scurte din aceste proceduri, poate duce la rezultate nefavorabile. Cele mai multe excluderi vin din nerespectarea unor cerințe ale caietului de sarcini sau din necontestarea la timp a celor restrictive. Odată trecut acel termen, rezultatul procedurii de multe ori nu mai poate fi contestat. De aceea, primul pas spre câștigarea unei proceduri este analiza detaliată a documentației de atribuire, iar o companie cu experiență implică avocați și consultanți în achiziții publice încă de la început, nu abia la aflarea rezultatului.
Garanțiile de participare și de bună execuție pot avea un impact financiar major asupra ofertanților și contractanților. Care sunt cele mai frecvente riscuri în gestionarea acestora și ce ar trebui să urmărească firmele pentru a evita pierderea unor sume importante sau chiar a contractului?
Cele mai frecvente probleme nu țin de lucrare, ci mai degrabă de formalism. În etapa de atribuire a contractelor, o garanție de participare cu valabilitate prea scurtă, emisă pentru un singur membru al asocierii sau neprelungită la timp poate duce la respingerea unei oferte altfel câștigătoare.
În faza de execuție, garanția de bună execuție este, de regulă, plătibilă la prima cerere, deci se încasează repede și se discută abia după. Legea obligă însă autoritatea să notifice în prealabil obligațiile încălcate și modul de calcul al prejudiciului, iar o executare abuzivă poate fi oprită rapid în instanță.
Pentru companiile din afara Uniunii Europene, de exemplu cele din Turcia cu care colaborăm, provocarea este și mai mare. Acestea găsesc mai greu o bancă sau un asigurător care să le emită garanțiile, iar procesul presupune numeroase documente, care trebuie traduse. De aceea, garanțiile trebuie pregătite și prelungite din timp, alături de un partener de încredere. La fel de important este ca termenul lor de valabilitate să fie urmărit atent, pentru că o garanție neprelungită la timp poate fi executată de beneficiar.
Contestațiile la CNSC și în instanță sunt esențiale pentru protejarea drepturilor operatorilor economici, dar pot prelungi procedurile. Cum poate fi asigurat un echilibru între dreptul la contestare, corectitudinea atribuirii și nevoia de a implementa proiectele publice la timp?
Deși poate suna paradoxal, cea mai bună strategie în privința contestațiilor și a litigiilor născute din procedurile de atribuire este evitarea și preîntâmpinarea lor. Acest lucru se poate realiza doar prin implicarea timpurie a unor experți în achiziții publice și a unor avocați specializați.
O documentație de atribuire clară, lămurită sau contestată încă din faza de clarificări, scurtează procedura în ansamblu, chiar dacă la început pare că o întârzie. Contestațiile formulate abia după comunicarea rezultatului sunt, de cele mai multe ori, consecința unor probleme care puteau fi rezolvate mult mai devreme.
În practică, multe probleme apar după semnarea contractului: întârzieri, modificări, revendicări sau deteriorarea relației cu autoritatea contractantă. Care sunt cele mai dificile aspecte juridice ale etapei de execuție și cum pot fi gestionate eficient, inclusiv în contractele FIDIC și cele reglementate de HG 1/2018?
Când vorbim despre întârzieri și modificări, trebuie să fim conștienți de termenele scurte și de rigoarea procedurilor. O revendicare depusă tardiv poate avea consecințe dezastruoase pentru un antreprenor. De asemenea, în graba finalizării proiectelor, documentarea situațiilor de fapt care au dus la întârzieri este adesea ignorată. Orice litigiu născut din executarea contractului, fie în fața instanțelor, fie în arbitraj, începe de fapt din momentul în care apar cauzele lui, prin documentarea acestora și prin respectarea strictă a procedurii revendicărilor.
Parteneriatele public-private sunt prezentate frecvent ca o soluție pentru dezvoltarea infrastructurii, însă utilizarea lor în România rămâne limitată. Care sunt principalele bariere juridice, administrative și comerciale și ce ar trebui schimbat pentru ca PPP-urile să devină o opțiune viabilă pentru investitori și autorități?
PPP-ul în sens strict aproape că nu există în România. Exemplele de succes sunt, de fapt, concesiuni, iar autostrada Comarnic–Brașov a eșuat în acest model de mai multe ori în ultimii douăzeci de ani.
Nu cred că legea este principala problemă. Fondurile europene nerambursabile au făcut PPP-ul mai puțin atractiv, impactul asupra deficitului a descurajat Ministerul Finanțelor, proiectele nu sunt suficient pregătite pentru a fi finanțate de bănci, iar un contract pe 25 de ani trebuie să supraviețuiască mai multor guverne.
Înființarea Comitetului interministerial pentru PPP și facilitatea de 25 de milioane de euro pentru pregătirea proiectelor sunt semnale bune. Mai sunt necesare contracte standard, apropierea regimului PPP de cel al concesiunilor și mecanisme rapide de soluționare a disputelor.
Clujul și Transilvania au un potențial important de dezvoltare, dar proiectele de construcții și investițiile depind de predictibilitatea urbanistică și de obținerea avizelor și autorizațiilor. Care sunt cele mai mari blocaje întâlnite de investitori în regiune și ce schimbări ar putea accelera dezvoltarea fără a compromite rigoarea legală?
Cea mai presantă problemă este lipsa de predictibilitate în privința cerințelor autorităților locale și a duratei de autorizare. Pe lângă asta, în urbanism, câte autorități, atâtea obiceiuri: ce e valabil la Cluj-Napoca nu e valabil la nivelul județului Cluj, cu atât mai puțin în alte județe. De la 25 august 2026 a intrat în vigoare Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), care promite termene mai scurte de aprobare a documentațiilor și mai multă claritate. Deocamdată însă, aplicarea lui ridică mai multe întrebări decât soluții.
Din perspectiva infrastructurii și a investițiilor publice, ce oportunități concrete vedeți în Cluj și în Transilvania pentru parteneriate public-private și proiecte de anvergură? Ce ar trebui să facă autoritățile locale și centrale pentru a transforma potențialul regional în proiecte implementate?
Marile proiecte ale Clujului, precum metroul, trenul metropolitan, Spitalul Regional de Urgență sau centura metropolitană, sunt finanțate în principal din fonduri europene, prin achiziții publice clasice. După 2027, PPP-ul poate deveni o soluție reală pentru proiecte precum locuințele sociale sau pentru studenți, parcările și park & ride-urile din jurul stațiilor de metrou și tren metropolitan, operarea și mentenanța noii infrastructuri, proiectele de energie și utilități sau sălile de sport și de evenimente.
Pe de altă parte, vedem deja o formă de parteneriat public-privat în urbanism: dezvoltatori care realizează infrastructură publică (drumuri, creșe, școli) ca parte a obligațiilor asumate prin documentațiile de urbanism. Acest model ar merita un cadru clar, pentru că astăzi depinde mult de negocierea de la caz la caz.
Autoritățile locale ar trebui să-și construiască un portofoliu de proiecte prioritizate, la nivelul Zonei Metropolitane, să acceseze facilitatea națională de pregătire a proiectelor și să consulte piața înainte de a lansa licitațiile. Iar autoritățile centrale trebuie să ofere predictibilitate: contracte standard, reguli clare privind impactul bugetar și angajamente care să nu se schimbe odată cu guvernul.
ELEX Legal lucrează și cu companii internaționale. Ce provocări întâmpină investitorii străini atunci când participă la achiziții publice sau dezvoltă proiecte în România și ce particularități ale cadrului legal și ale practicii administrative ar trebui să cunoască de la început?
În primul rând, putem aminti lipsa de predictibilitate a mediului de business și a procedurilor administrative, cauzată de modificările legislative frecvente. Nu putem omite nici instabilitatea politică din ultima perioadă, care afectează inevitabil și mediul de business.
Companiile din afara UE, precum cele din Turcia, se lovesc în plus de necunoașterea sistemului judiciar și a procedurilor de achiziții publice din România, dar și de o birocrație mult mai stufoasă în relația cu băncile sau cu autoritățile contractante, comparativ cu companiile românești sau din UE.
Le recomandăm să-și pregătească din timp documentele, să se familiarizeze cu rigorile procedurilor de atribuire și să-și aleagă un partener local încă din faza de ofertare.
ELEX pune accent pe avocatura preventivă, rapiditatea răspunsului și soluțiile practice pentru business. Cum se traduce această abordare în proiectele concrete și care sunt prioritățile societății pentru următoarea etapă de dezvoltare, în contextul oportunităților și provocărilor din Cluj, Transilvania și România?
Dincolo de lipsa de specializare a avocaților pe industria construcțiilor, despre care am vorbit anterior, o altă problemă pe care am identificat-o și am adresat-o odată cu înființarea ELEX a fost lipsa de celeritate în oferirea soluțiilor juridice. Specializarea și celeritatea sunt legate, de aceea ne concentrăm doar pe industriile pe care le stăpânim, tocmai pentru a putea oferi clienților servicii de calitate, în timp util.
În ceea ce privește avocatura preventivă, aceasta se traduce prin implicarea timpurie a avocaților. Costul unei consultanțe juridice la momentul potrivit este incomparabil mai mic decât costurile și riscurile unui litigiu de durată, cu o finalitate incertă. Încercăm să transmitem acest mesaj clienților noștri și să le schimbăm perspectiva asupra rolului avocatului.
În perioada următoare, prioritatea noastră este consolidarea pe domeniul achizițiilor publice și al contractelor de construcții, inclusiv în disputele soluționate prin arbitraj, unde vedem o nevoie tot mai mare de avocați specializați pe contractele reglementate de HG 1/2018. Ne propunem, de asemenea, să ne extindem prezența în Transilvania, unde volumul investițiilor publice și private continuă să crească.
Nu în ultimul rând, lucrăm constant cu specialiști pentru implementarea inteligenței artificiale în activitatea noastră, de la analiza documentațiilor de atribuire până la cercetarea jurisprudenței, pentru a oferi clienților servicii de calitate, în cel mai eficient mod.
Un material Legal Marketing



















