Peste 400.000 de specialiști ar trebui să ajungă anual în Germania, pentru a acoperi necesarul de forță de muncă bine calificată. Și totuși, străinii care ajung aici se reorientează deseori spre alte destinații, arată o analiză Deutsche Welle.
Mara era convinsă că visul ei devine realitate când a obținut un job bine plătit în publicitate, la Berlin. După ce a absolvit facultatea în Marea Britanie și a lucrat mai mulți ani în România, tânăra de 30 de ani a ajuns acolo unde își dorea de ani buni. „Când am venit în Germania mi-am spus: ‘acum începe o nouă viață’. În vest poți trăi bine, credeam eu, și îmi doream să rămân aici până la pensie”, scrie G4Media.ro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Acum, la un an distanță, euforia inițială a cam dispărut. Mara se simte singură, nu are prea multe contacte cu oamenii de aici. Pe de-o parte este bariera lingvistică. Mara a absolvit un curs de germană la București dar la birou se vorbește doar engleză. „Înțeleg ce mi se spune, dacă se vorbește lent. Îmi pot comanda o cafea, dar nu pot purta o conversație detaliată”.
Lupta cu birocrația
Firma la care lucrează a menținut sistemul de lucru de acasă și după pandemie. Cu colegele și colegii comunică virtual. „Am fost serios afectată. În weekend este și mai rău, nu știu dacă pot să ies și cu cine să mă întâlnesc”, povestește ea în discuția cu DW.
Neașteptat de dificil a fost să găsească un apartament în Berlin, unde piața imobiliară este extrem de solicitată iar discuțiile cu autoritățile trebuie purtate exclusiv în germană. Funcționarii îi solicitau documente, iar Mara nu înțelegea despre ce era vorba. O situație incomodă. „Bineînțeles că nu le pot cere oamenilor să nu vorbească limba germană. Nu aș face așa ceva”, spune Mara. „Dar, atunci când îi întreb dacă vorbesc engleza, îmi răspund scurt și răspicat că nu. Mai multă deschidere și flexibilitate ar fi utile”.
Germania nu este primitoare pentru străini
Mara nu este o excepție. Într-un studiu realizat de Institutul pentru Studii Economice aplicate din Tübingen, la solicitarea Oficiului Federal pentru Forță de Muncă, la care au răspuns, pe Facebook, circa 1900 de angajați străini, cei mai mulți deplâng dificila integrare socială. Doi din trei specialiști din afara Europei reclamă discriminarea cu care se confruntă în Germania, pe baza originii lor.
Mulți sunt neplăcut suprinși să constate că nu le sunt recunoscute în totalitate calificările profesionale. Pentru cei sosiți din state din afara UE, acordarea dreptului de ședere în Germania se dovedește a fi foarte complicată.
Specialiștii vin și pleacă repede
Urmările pentru Germania sunt grave. Ceea ce spune și experta în migrație din Berlin, Naika Fourutan, care predă la Universitatea Humbold. Între timp a devenit „realitate statistică”, faptul că mulți din experții care ajung în Germania, „pleacă repede spre alte destinații”, după cum a declarat cercetătoarea la o întrunire a grupului parlamentar social-democrat. Alți specialiști de top evită total Germania. Potrivit unui studiu recent realizat de OECD, Germania a pierdut mult la capitolul atractivitate în ultimii ani.
Când este vorba despre șanse profesionale, venit, impozite, perspective de viitor, competențe, diversitate și calitatea vieții, Germania ocupă doar locul 15 din cele 38 de state OECD. În 2019, se situa pe locul 12.
Acordarea rapidă a cetățeniei? Nu, mulțumesc!
Rezultatele ar trebui să îi alarmeze pe politicieni, în contextul în care tot mai puțină forță de muncă înalt calificată ajunge în Germania. Potrivit Oficiului Federal pentru Ocuparea Forței de Muncă, anual este nevoie de 400.000 de specialiști pentru a menține stabilitatea pe piața muncii. În 2021 au venit în Germania doar 40.000 de specialiști.
Guvernul federal elaborează acum o amplă reformă a legislației referitoare la migrație. Inclusiv acordarea cetățeniei ar urma să fie simplificată. Un sondaj reprezentativ realizat de YouGov la solicitarea agenției de presă DPA arată că 59 la sută dintre germani resping accelerarea procesului de acordare a cetățeniei.
Se impune o schimbare de mentalitate
Societatea germană acceptă cu greu schimbările. Cetățenii trebuie să admită că integrarea nu este o stradă cu sens unic, spune experta pe probleme de migrație. „Nu noi facem ceva pentru cei care vin aici, ci ei ne ajută pe noi. Este ceea ce trebuie să înțelegem acum”. O schimbare de mentalitate nu se petrece de la sine, este nevoie de linii clare anti-discriminare elaborate de legiutori.
Timpul trece și Germania pare să fi ratat șanse importante. Nu doar Marea Britanie, SUA, Canada și Australia sunt concurenți serioși pe piața forței de muncă. „Părem să nu observăm că Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite au campanii intense de atragere a forței de muncă, că Filipine nu mai renunță la proprii specialiști și că și Africa încearcă din răsputeri să își păstreze personalul”, avertizează Fourutan.
Calificarea refugiaților
„Calificarea refugiaților este târzie dar nu complet ratată”, constată Aladin El-Mafaalani, profesor pentru Educație în cadrul Societății pentru Migrație de la Universitatea Osnabrück. „Suntem o țară cu o singură limbă și nici vremea nu ne ajută, nu avem plajă, toate dezavantaje serioase, în condițiile în care facem prea puțin pentru a compensa aceste lipsuri”.
La conferința organizată de grupul parlamentar al SPD, El-Mafaalani a recomandat ca Germania să se concentreze mai mult asupra oamenilor care se află deja în Germania. El s-a referit mai ales la cei sosiți ca refugiați în 2015, peste un milion de oameni. Printre ei se numără mulți tineri care au o calificare și lucrează. Dar și aceștia ar putea întoarce spatele Germaniei, dacă nu primesc dreptul de ședere permanent.
În Eritreea nu există certificate de naștere
Un exemplu elocvent ne oferă Christa, fostă profesoară la o școală profesională. După 2015 s-a ocupat de imigranții sosiți din Eritreea. „Am spus că îi înregistrem pe toți în sistemul dual de calificare profesională și ne-a reușit de minune”. Între timp, foștii refugiați lucrează ca meșteri, în construcții și în îngrijirea persoanelor. Unii dintre ei au și funcțiii de conducere. „Au poziții în care pot avansa”, spune ea.
După mai bine de opt ani în Germania, unii dintre ei ar vrea să primească cetățenia germană. Ceea ce nu este simplu, mai ales pentru cei din Eritreea, care nu au certificate de naștere. „Acum vor să părăsească în masă Germania și să se mute în alte țări”, spune Christa. „În Anglia primesc cetățenia după doi ani iar aici nici nu au dreptul să se căsătorească, se simt lăsați de izbeliște”, povestește profesoara. „Este o glumă proastă”, mai adaugă ea.
Cu bagajele la ușă
Nici Mara nu mai este convinsă că va rămâne mai mult în Germania. Să rămână aici până la pensie nu mai reprezintă o opțiune pentru tânăra specialistă din România. „Acum văd cu totul altfel situația. Poate mai rămân un an, doi, dar nu mă văd peste cinci sau zece ani aici”.
Cercetătoarea Naika Fourutan avertizează asupra riscurilor și a consecințelor ce decurg din actuala atitudine față de emigrație și susține „negocieri pentru a rămâne” în toate sectoarele. În Germania, multe persoane sunt pregătite să se întoarcă în țările de origine. „Ce s-ar întâmpla dacă în Iran o revoluție ar avea succes și o mare parte din iranieni s-ar repatria? Chiar dacă pare o glumă, Germania s-ar confrunta imediat cu un deficit de stomatologi”.
