Italia continuă să pregătească un fond suveran de investiții, pentru a sprijini părțile critice ale economiei sale, pe fondul unei eforturi mai ample din partea mai multor națiuni europene de a aduce lanțurile globale de aprovizionare mai aproape de casă, transmite CNBC.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Ministrul italian al Întreprinderilor, Adolfo Urso, a anunțat săptămâna trecută crearea unui fond public-privat care urmărește consolidarea ”lanțurilor strategice naționale de aprovizionare” în domeniile materiilor prime și energiei, scrie News.ro
O sursă diplomatică din Italia a confirmat pentru CNBC că doar firmele cu potențial ridicat sau relevante din punct de vedere sistemic vor primi finanțare.
Acest plan este de așteptat să treacă prin Parlament înainte de sfârșitul anului.
Anunțul vine după ce Irlanda, o altă națiune a UE, a declarat la începutul acestei luni că intenționează să înființeze un fond suveran de gestionare a averilor anul viitor.
Acasta ar fi capitalizat din veniturile fiscale excepționale și ar viza costuri pe termen lung, cum ar fi pensiile și infrastructura.
Franța, a doua cea mai mare economie din zona euro, a prezentat la începutul acestei luni și un plan pentru un fond de investiții pentru metale critice.
Mai larg, aceste anunțuri urmează o tendință în Europa, în care națiunile își propun să își reducă dependența de alte țări, cum ar fi China.
”Acesta este un răspuns la concurența internațională în creștere privind resursele critice și lanțurile de aprovizionare”, a declarat Federico Santi, analist senior la firma de consultanță politică Eurasia Group, pentru CNBC prin e-mail.
”Pademia mai întâi și mai târziu războiul din Ucraina și criza energetică care a rezultat au scos la iveală modul în care lanțurile de aprovizionare sunt vulnerabile la schimbările politice și geopolitice. În același timp, investițiile masive în tranziția verde și în tehnologiile conexe au crescut nevoia de resurse critice”, a spus el.
Italia a înființat un fond de gestionare a averilor în 2011, care are investiții în sectoarele energetice, comunicațiilor și aerospațiale.
Cel mai recent plan pentru un fond separat întărește ideea că Roma încearcă să-și impulsioneze politica industrială.
Când Covid-19 a lovit la începutul lui 2020, multe națiuni europene au aviut dificultăți să cumpere măști și alte echipamente de protecție, care erau fabricate în Asia.
Multinaționalele care aveau lanțurile de aprovizionare răspândite în întreaga lume au avut probleme să-și țină în funcțiune liniile de asamblare și, ca urmare, multe produse au devenit mai scumpe.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a perturbat alte sectoare, în special produsele agricole și îngrășămintele.
Autonomie strategică
Președintele francez Emmanuel Macron a fost mult timp un susținător al autonomiei strategice - ideea că națiunile europene trebuie să-și reducă dependența de țările din afara regiunii.
Conceptul a câștigat din ce în ce mai multă susținere odată cu crizele recente, iar Macron a făcut un pas mai departe în aprilie, când a făcut eforturi pentru o dependență mai mică de Statele Unite, un aliat de lungă durată.
Macron a avertizat că europenii sunt prinși în crize care nu sunt provocate de ei, citând ca exemplu punctele de vedere ale SUA și ale Chinei despre Taiwan.
Comentariile sale au atras critici în unele capitale europene, care sunt mai conștiente de sprijinul american de securitate.
Dar Charles Michel, președintele Consiliului European, care conduce discuții regulate între liderii UE, a spus că există un sprijin din ce în ce mai mare pentru gândirea lui Macron.
Michel a declarat pentru Politico că, în timp ce Macron a vorbit în calitate de președinte francez, opiniile sale reflectă o schimbare în creștere în rândul liderilor UE.
Subiectul va fi în centrul atenției atunci când cei 27 de șefi de stat se vor reuni în iunie și vor dezbate cum să dezvolte o nouă relație cu China, diferită de cea a Statelor Unite.
În timp ce administrația americană a analizat decuplarea de Beijing, separarea economiilor lor, europenii dezvoltă modalități de a-și reduce dependența de China, dar nu doresc întreruperea legăturilor în mod agresiv.
