Camera Deputaților, ca for decizional al Parlamentului, a respins miercuri proiectul de Codul Administrativ, adoptat în iulie anul trecut, în sesiune extraordinară, și prin care erau acordate pensii speciale primarilor și altor aleși locali, în timp ce parlamentarii primeau dreptul de a fi numiți, fără concurs și specializare, ca prefecți. Conform Codului, primarii puteau fi PFA și face parte din adunările generale ale companiilor locale. Codul stabilea și cota redevențelor ce revin autorităților locale, înlesnind totodată transferul terenurilor, lacurilor și plajelor în domeniul public al autorităților locale. Curtea Constituțională a stabilit că legea este neconstituțională în ansamblul ei, pentru că nu a fost consultat Consiliul Economic și Social și nu a fost respectat principiul bicameralismului.
Președintele Iohannis sesizase și el Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la Codul Administrativ, dar a Curtea a acceptat, anul trecut, doar sesizările partidelor de opoziție, care au reclamat nerespectarea principiului bicameralismului în adoptarea legii și lipsa consultării publice.
Proiectul de Cod a fost preluat de PSD de la Ministerul Dezvoltării și adoptat printr-o comisie specială a celor două camere ale Parlamentului. Senatorii au respins și ei proiectul la finele lunii trecute. Președintele comisiei speciale, deputatul PSD Marcel Ciolacu, a dat vina respingerii proiectului pe secretariatul Senatului care nu a cerut avizul CES.
Deși respins, nu este exclus ca proiectul să fie reluat de partidele de la putere, prin reintroducerea prevederilor acestuia într-un nou proiect de lege. De altfel, reprezentanții opoziției au vorbit de posibilitatea ca Guvernul să adopte proiectul de Cod prin ordonanță de urgență și au făcut apel la reprezentanții puterii să nu urmeze o astfel de procedură legislativă, deoarece ar însemna legiferare prin ignorarea deciziei Curții Constituționale.
Deputații de la PMP și USR au reclamat prevederi neconstituționale prezente în proiect, precum cea de acordare a pensiilor speciale primarilor, și au arătat că nu vor fi niciodată de acord cu acestea.
”Primarii trebuie să aibă pensii speciale, să vă intre bine în cap!”, a fost replica vicepreședintelui Camerei Deputaților și deputatului PSD Florin Iordache la aceste acuze.
Deputatul USR Cristian Seidler i-a explicat, însă, fostului ministru al Justiției că pensiile speciale pentru aleșii locale au fost declarate neconstituționale prin decizie a CCR.
”D-le Iordache, să vă intre bine în cap: există o decizie a Curții Constituționale care spune că pensiile speciale nu sunt constituționale. Dacă o zi vom ajunge la putere, nici dvs. nu veți beneficia de aceste pensii speciale!”, a spus deputatul USR.
”Doamne ferește!”, a răspuns Florin Iordache.
Codul elimina o serie de incompatibilități pentru membrii Guvernului
În cazul membrilor Guvernului nu mai era menținută interdicția de a ocupa o funcție publică în decurs de 3 ani de la hotărârea definitivă a instanței cu privire la existența unui conflict de interese sau stări de incompatibilitate.
Noua lege restrângea domeniul de aplicare a răspunderii unui membrul al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permițând practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natură nepatrimonială ori cu scopul de a obține un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane. Concret, membrul Guvernului era apărat de răspundere dacă asigura folosul material pentru alte rude apropiate (nepoți, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care a stabilit diverse înțelegeri sau parteneriate.
Totodată, Codul elimina cazul reglementat de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, conform căruia, dacă averea unui membru al Guvernului a fost declarată, în tot sau în parte, ca fiind dobândită în mod ilicit, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, el este demis de Președintele României, la propunerea prim-ministrului.
Pensii speciale pentru aleșii locali
Codul instituia pensia specială pentru aleșii locali, calculată, în limita a trei mandate, ca produs al lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară în plată corespunzătoare funcției. Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene, aleși începând cu anul 1992, urmau a fi beneficiarii acestor pensii. Pensia urma a fi suportată de la bugetul de stat, fără a beneficia de ea aleșii condamnați pentru infracțiuni de corupție.
Codul mai prevedea că, spre deosebire de alți candidați la o astfel de funcție, parlamentarii pot ocupa funcții de prefect fără concurs și fără pregătirea de specialitate cerută în cazul celorlalți candidați.
Proiectul mai prevedea și introducerea cotei de 20% ca pondere a unei minorități etnice pentru a folosi limba în administrație și servicii, reglementările privind funcțiile de administrator public precum și o serie de reglementări privind funcționarii publici.
Conform Codului, primarii puteau funcționa ca PFA și reprezenta grupuri de interese economice
Funcția de primar, viceprimar, președinte sau viceprimar al consiliului județean nu mai era incompatibilă cu calitatea de persoană fizică autorizată care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, respectiv cu calitatea de membru al unui grup de interes economic. Aceste incomptaibilități au fost eliminate de parlamentarii puterii.
Dacă în forma inițială, primarii și președinții de consilii județene puteau reprezenta unitățile administrative doar în adunările generale ale operatorilor regionali de servicii comunitare, în forma aprobată prin vot final aleșilor locali le era permis să facă parte și din adunările generale ale operatorilor locali.
Mandatul de consilier local urma a fi validat fără ca alesul să mai dovedească prin cazier că nu este condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă și nici că nu este pus sub interdicție judecătorească.
Contractul de management ar fi fost eliminat la numire pentru șefii serviciilor locale și administratorul public
Numirea șefilor instituțiilor de interes local și serviciilor deconcentrate urma a fi aprobată de consiliul local, la propunerea primarului, pe bază de concurs, dar fără obligația existenței unui contract de management la momentul numirii.
De asemenea, contractul de management ar fi fost eliminat și pentru administratorul public al unei localități, care ar fi putut fi numit la propunerea primarului sau președintelui de consiliu județean.
Dacă pentru aleși și autorități locale au fost prevăzute o serie de exceptări de la normele în vigoare, în schimb Autorității Naționale a Funcționarilor Publici parlamentarii i-au redus o serie de atribuții privind organizarea concursurilor și evaluarea funcționarilor publici.
Modificările au generat o reacție de avertisment din partea Bruxelles-ului.
Terenurile, lacurile și plajele ajungeau mai ușor în domeniul public al autorităților locale
În proiect ”justificarea temeinică a uzului sau a interesului public național, județean sau local” a fost eliminată în cazul trecerii unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia prin hotărâre a Guvernului, cât și la trecerea unor astfel de bunuri din domeniul privat al unei localități în domeniul public al acesteia.
Tot la propunerea majorității, lacurile și plajele care nu sunt declarate de interes public național au fost incluse în lista bunurilor care aparțin domeniului public al județului.
Proiectul stabilea și noi condiții privind contractele de concesiune și redevențele care revin autorităților locale penrtru resursele de suprafață.
Contractul de concesiune se încheie în conformitate cu legea română, indiferent de naționalitatea sau de cetățenia concesionarului, pentru o durată care nu va putea depăși 49 de ani, începând de la data semnării lui, dar Codul stabilea totodată că prin legi speciale pot fi stabilite concesionări cu durată mai mare de 49 de ani.
Guvernul propusese ca redevența, obținută prin concesionare, să fie venit la bugetul de stat sau la bugetele unităților administrativ-teritoriale, după caz.
Aleșii mai stabiliseră că, în cazul resurselor de suprafață, redevența obținută se distribuie 40% la bugetul local al județului, 40% la bugetul localității unde există exploatarea, iar doar 20% la bugetul de stat.
Parlamentarii au stabilit în comisii și noi condiții pentru licitațiile de închiriere a bunurilor din proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
Astfel, procedura de licitaţie se putea desfăşura numai dacă în urma publicării anunţului de licitaţie au fost depuse cel puțin două oferte valabile. În cazul în care în urma publicării anunţului de licitaţie nu erau fost depuse cel puţin două oferte valabile, concedentul era obligat să anuleze procedura şi să organizeze o nouă licitaţie.
