Noi obligații pentru angajatorii din România care au nevoie de muncitori străini: cursuri de limba română, salariu plătit în cont și chirie plafonată

Noua ordonanță OUG nr. 32/2026 introduce reguli mai stricte pentru recrutarea internațională, iar nerespectarea acestora poate atrage amenzi de până la 30.000 de lei, în anumite situații, pentru fiecare lucrător implicat, precum și suspendarea dreptului firmei de a mai recruta personal străin.

CITEȘTE ȘI ANUNȚ Impozite și taxe locale în București pe 2027. După ce au fost aproape dublate anul acesta, impozitele și taxele locale rămân acum neschimbate. Apar însă noi taxe pentru autorizații de construire

„Regulile pentru angajarea muncitorilor străini sunt mai stricte, însă nevoia de personal din India și din alte state din afara UE continuă să crească.

Cei mai căutați sunt șoferii profesioniști, sudorii, mecanicii, operatorii de producție și muncitorii din construcții, logistică și HoReCa, iar salariile pornesc de la aproximativ 2.700–3.500 de lei net și pot depăși 5.000–10.000 de lei net în cazul șoferilor profesioniști”, declarară Cosmin Șerban, Managing Director & Co-Founder al TAKT Recruitment.

Amenzi de până la 30.000 de lei pentru angajatori

Nerespectarea noilor obligații poate atrage amenzi de până la 30.000 de lei, în anumite situații, pentru fiecare lucrător implicat. Angajatorul poate fi suspendat sau radiat din registrele platformei WorkinRomania.gov.ro și poate pierde posibilitatea de a iniția noi proceduri pentru recrutarea muncitorilor străini.

„Companiile trebuie să respecte o serie de obligații încă din etapa redactării ofertei și a contractului, dar și pe întreaga perioadă în care lucrătorul străin își desfășoară activitatea în România.

Noua legislație aduce responsabilități suplimentare, iar angajatorii trebuie să demonstreze că respectă obligațiile privind salarizarea, condițiile de muncă și protecția lucrătorilor. În anumite situații, sancțiunile se aplică pentru fiecare angajat afectat, ceea ce poate genera costuri semnificative. De aceea, recomandăm companiilor să își revizuiască procedurile interne pentru a evita riscurile juridice și financiare”, explică avocata Rozana Cozma, Legal Director & Co-Founder la TAKT Recruitment.

Principalele obligații ale angajatorilor

1. Contractul trebuie redactat într-o limbă înțeleasă de angajat

Contractul individual de muncă trebuie încheiat atât în limba română, cât și în limba statului de origine sau într-o limbă de circulație internațională pe care lucrătorul o înțelege.

2. Salariul și condițiile de muncă trebuie prezentate clar

Contractul trebuie să precizeze funcția, durata angajării, salariul brut și net, programul, repausul, orele suplimentare, sporurile, concediul, taxele și contribuțiile, condițiile de muncă și despăgubirile acordate în cazul accidentelor sau bolilor profesionale.

3. Salariul trebuie plătit în cont bancar

Angajatorul trebuie să plătească salariul sau remunerația exclusiv în contul bancar al lucrătorului străin. Contul poate fi deschis pe baza vizei de lungă ședere, a permisului de ședere sau a altui document care dovedește dreptul de rezidență în România.

De asemenea, trebuie menționat clar cine suportă cazarea, masa, transportul în România, deplasarea la locul de muncă și eventuala repatriere.

4. Cursuri de limba română timp de minimum șase luni

CITEȘTE ȘI Modificări la Codul Fiscal, avizate, privind deductibilitatea cheltuielilor intra-grup: Vor fi nedeductibile cele privind serviciile de management, consultanță și vor fi plafonate cheltuielile cu dobânzile

Compania trebuie să ofere, timp de minimum șase luni, cursuri de limba română și integrare culturală și socială, cu o durată de cel puțin șase ore pe săptămână. Acestea pot fi organizate direct sau prin furnizori și organizații specializate.

5. Angajații trebuie să poată reclama confidențial abuzurile

Angajatorul trebuie să le garanteze lucrătorilor accesul la proceduri confidențiale pentru reclamarea și raportarea abuzurilor, inclusiv prin platforma electronică.

6. Instruirea de securitate trebuie făcută într-o limbă cunoscută

Angajatorul trebuie să realizeze instruirea privind securitatea și sănătatea în muncă într-o limbă pe care lucrătorul o înțelege și să îi ofere echipamentele de protecție necesare.

7. Anumite situații trebuie raportate în maximum cinci zile

CITEȘTE ȘI ANAF aduce noi modificări privind riscul de rambursare necuvenită a TVA

Agenția de plasare și Inspectoratul General pentru Imigrări trebuie notificate în maximum cinci zile lucrătoare în cazul încetării contractului, al unei absențe nemotivate mai mari de trei zile consecutive sau dacă lucrătorul se află în pericol ori este supus exploatării.

8. Documentele trebuie prezentate autorităților

La solicitarea autorităților, angajatorul trebuie să prezinte contractele, dovezile de plată a salariilor, evidențele privind cazarea și copiile documentelor de ședere.

9. Documentele trebuie păstrate minimum cinci ani

Copiile documentelor de călătorie sau ale permiselor de ședere și actele care dovedesc respectarea obligațiilor trebuie păstrate la sediu sau la punctele de lucru cel puțin cinci ani după încetarea raportului de muncă.

Recrutarea directă presupune o garanție de 1.000 de euro pentru fiecare lucrător

Companiile care recrutează direct lucrători D/AM2 trebuie să devină angajatori autorizați și să constituie o garanție de 1.000 de euro pentru fiecare persoană. Astfel, pentru 50 de muncitori, firma trebuie să blocheze 50.000 de euro, potrivit legii.

CITEȘTE ȘI Volkswagen a SUSPENDAT proiectul ID.Golf fără termen

Autorizarea este disponibilă companiilor cu minimum 24 de luni de activitate și cel puțin 50 de salariați în anul anterior, care au avut anterior angajați muncitori străini. Garanția poate acoperi cheltuieli de repatriere, sprijinirea lucrătorilor vulnerabili sau amenzi neachitate și poate fi recuperată după încetarea obligațiilor.

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) anunță iminenta reluare a funcționării portalului workinromania.gov.ro, o decizie vitală pentru deblocarea pieței muncii din România. 

În urma dialogului purtat cu reprezentanții Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, s-a agreat o soluție tehnică și legislativă a cărei implementare a demarat deja, portalul urmând să devină complet funcțional cel târziu la mijlocul lunii noiembrie.

CITEȘTE ȘI DOCUMENTE Rectificare bugetară: Reducere cu aproape 1 miliard de lei a compensațiilor plătite furnizorilor de energie pentru costurile fostei plafonări

Săptămânile în care portalul a fost nefuncțional au generat blocaje masive pentru sute de angajatori din toate sectoarele economice, de la construcții și HORECA, până la producție și servicii. Imposibilitatea derulării procedurilor a dus la sistarea proceselor de recrutare, pierderi financiare pentru companiile care depind de această resursă umană și la un risc crescut ca lucrătorii străini aflați deja în proces de integrare să depășească termenele legale fără vina lor.

Deblocarea platformei este rezultatul direct al unui dialog social eficient. Soluția propusă de Ministerul Muncii constă în emiterea a două ordine de ministru: primul va modifica metodologia de stabilire a listei profesiilor deficitare, iar al doilea va introduce noua listă extinsă. 

Astfel, plaja meseriilor deficitare se va extinde de la 289 la aproape 400 de ocupații. Măsura reprezintă un pas esențial înainte, dar și o confirmare a nevoii de predictibilitate în domeniu.

„Libertatea economică a angajatorilor nu mai este la fel de îngrădită. Extinderea listei meseriilor deficitare le oferă mai multe opțiuni și le acordă libertatea necesară pentru a aduce resursa umană de care economia românească are atâta nevoie. Am semnalat deschis această problemă, iar Ministerul Muncii a reacționat prompt, simplificând procedura. Vorbim despre un proces mai puțin birocratic și considerabil mai rapid.

De asemenea, redeschiderea platformei până pe 15 noiembrie le oferă muncitorilor șanse reale de a intra în legalitate”, declară Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).

Printre optimizările majore obținute în urma consultărilor se numără și reducerea termenului de adăugare a unor noi profesii pe listă, la cerere, la doar zece zile.

CITEȘTE ȘI Kovesi își încheie astăzi, după șapte ani, mandatul la conducerea Parchetului European

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă subliniază că își dorește exclusiv un cadru legislativ corect, echitabil și funcțional, care să protejeze atât angajatorii de bună-credință, cât și lucrătorii. 

În acest sens, ordonanța de urgență actuală (OUG 32) prezintă în continuare aspecte critice care necesită revizuire urgentă în Parlament. Printre acestea se numără eliminarea răspunderii angajatorilor sau agențiilor pentru faptele terților, o prevedere disproporționată din punct de vedere juridic, ajustarea normelor tranzitorii și includerea profesiilor din Grupa Majoră 2 (clasa a doua), omise din actuala extindere.

„Iată că împreună suntem mai puternici și că vocea noastră este auzită! Am demonstrat că dialogul poate debloca situații critice, dar nu ne oprim aici. Considerăm că acesta este un succes parțial. Mergem mai departe în Parlament pentru că ne dorim o lege corectă și coerentă.

Trebuie revizuită de urgență răspunderea disproporționată pentru faptele terților și ajustate normele tranzitorii din OUG 32, astfel încât să garantăm principii de drept sănătoase și o aplicare practică fără sincope. Invităm toate agențiile din domeniu care împărtășesc aceleași valori să ni se alăture demersurilor”, a adăugat Romulus Badea, președintele PIFM.

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) reprezintă interesele agențiilor și angajatorilor din România implicați în recrutarea și integrarea legală, etică și sustenabilă a forței de muncă străine, susținând dezvoltarea economică a țării și eficientizarea cadrului legislativ din domeniu.

Platforma pentru angajarea muncitorilor străini a fost blocată în luna septembrie, după ce instanța a suspendat lista meseriilor deficitare.

După ce Curtea de Apel București a suspendat executarea ordinului Ministerului Muncii care stabilește lista ocupațiilor deficitare pentru care pot fi recrutați lucrători străini, platforma Work in Romania, prin care angajatorii pot face demersurile pentru angajarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene, are în prezent dezactivate mai multe funcționalități.

Mesajul afișat pe platforma oficială Work in Romania anunță că, în urma unei decizii a Curții de Apel București de admitere a cererii de suspendare a executării Ordinului ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale nr. 1073/2026, sunt dezactivate fluxurile din platformă referitoare la înregistrarea și autorizarea angajatorilor, precum și depunerea cererilor unice pentru vizele de lungă ședere de tip D/AM2.