Președintele Statelor Unite Donald Trump a ordonat retragerea trupelor americane staționate în Siria, apreciind că și-a atins obiectivul - de a ”învinge” gruparea Statul Islamic (SI) în această țară devastată de război, relatează AFP.
”Este o retragere totală”, care va avea loc ”cât mai rapid posibil”, a declarat miercuri, pentru AFP, un oficial american sub protecția anonimatului, scrie News.ro
El a precizat că această decizie - care ar putea avea consecințe importante în regiune, în special asupra combatanților kurzi - a fost finalizată marți.
În ultimele luni, oficiali americani de rang înalt și-au multiplicat avertismentele împotriva unei retrageri preciptate, care ar lăsa cale liberă în Siria aliaților regimului lui Bashar al-Assad, și anume Rusia, marea rivală a Statelor Unite, și Iranul, o adevărată oaie neagră a administrației Trump.
Aproximativ 2.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în nordul Siriei - în principal forțe speciale prezente cu scopul de a lupta împotriva SI și de a antrena forțe locale în zone recucerite de la jihadiști.
”Am învins gruparea Statul Islamic în Siria, singurul meu motiv de a fi (prezenți) acolo în timpul președinției Trump”, a scris pe Twitter președintele american, care și-a exprimat în mai multe rânduri dorința de a ”aduce trupele acasă”.
Casa Albă a rămas evazivă cu privire la calendar, limitându-se să afirme, fără să prezinte date concrete, că plecarea militarilor americani a început.
”Campania împotriva SI nu s-a terminat”, a subliniat Pentagonul, pe un ton mai nuanțat decât tweet-ul prezidențial, precizând că nu furnizează vreun detaliu, din motive de securitate.
Nicio informație nu a fost comunicată cu privire la impactul acestei decizii asupra campaniei de atacuri aeriene efectuate în Siria de la sfârșitul lui 2014.
”TRĂDAREA” KURZILOR
Acest anunț ar putea, de altfel, să plaseze într-o situație foarte dificilă miliția kurdă YPG, care luptă, cu susținerea Washingtonului, împotriva jihadiștilor din gruparea SI în nordul Siriei.
Președintele Recep Tayyip Erdogan a amenințat din nou, luni, să se ”debaraseze” de aceasta, în cazul în care susținătorul lor american nu îi obligă să se retragă din regiune. Ankara consideră această miliție drept o organizație ”teroristă”, cu legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care se livrează unei sângeroase gherile pe teritoriul turc, din 1984.
În opinia lui Rafee Ismail, un comerciant în orașul Qamishli, în nord-estul Siriei, retragerea americană este ”o trădare a principiilor umanitare”. Ea este ”în contradicție frontală cu angajamentele Washingtonului (...) de a proteja poporul kurd, care a sacrificat atâtea pentru a lupta împotriva terorismului”.
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul, informat în avans de Statele Unite, va studia consecințele unei retrageri americane din Siria, însă ”va ști să se apere” de eventuale amenințări provenind de la vecinul său.
Israelul a efectuat zeci de atacuri aeriene în Siria după izbucnirea războiului în această țară, în 2011, contra unor poziții Hezbollah și interese iraniene, dar și contra unor convoaie cu armament destinate, în opinia israelienilor, mișcării libaneze. Hezbollahul și Iranul, aliații regimului președintelui sirian Bashar al-Assad sunt cei doi mari inamici ai Israelului.
Donald Trump a subliniat pe estradele de campanie că el consideră că angajamentul Statelor Unite în Orientul Mijlociu costă miliarde de dolari, care pot fi cheltuiți mai bine în avanatajul contribuabilului american, și că trebuie să fie lăsați ”alții” - și anume țările de la Golful Persic - să facă treaba pe teren.
Însă mai mulți membri ai administrației sale și-au exprimat puncte de vedere diferite cu privire la acest dosar sensibil.
”GREȘEALĂ ENORMĂ”
Săptămâna trecută, emisarul Statelor Unite pentru coaliția internațională antijihadistă Brett McGurk dădea asigurări că americanii au vocația să mai rămână o vreme în Siria.
”Chiar dacă sfârșitul «califatului» ca teritoriu este acum în mod clar la îndemână, sfârșitul SI va mai dura mult timp”, a declarat el în fața presei la Washington, pentru că ”există celule clandestine” și ”nimeni nu este atât de naiv încât să spună că ele vor dispărea” de pe o zi pe alta.
”Nimeni nu declară misiune îndeplinită”, a insistat el. ”Am învățat, bineînțeles, suficiente lecții în trecut, așadar știm că odată ce teritoriile sunt eliberate, nu ne putem pur și simplu face bagajele și pleca”.
În mai multe rânduri, ministrul american al Apărării Jim Mattis a avertizat, la rândul său, împotriva unei plecări precipitate din Siria, evocând riscul de ”a lăsa un gol care poate fi exploatat de regimul lui al-Assad sau (de către) susținătorii săi”.
În tabăra republicană, aleși de prim-plan și-au exprimat regretul față de decizia celui de-al 45-lea președinte al Statelor Unite.
Senatorul republican Lindsey Graham a apreciat că ”retragerea acestei mici forțe americane din Siria ar fi o enormă eroare, ca a lui Obama”.
În opinia colegului său Marco Rubio, această decizie, luată în pofida avertismentelor ”cvasiunanime” ale militarilor, este o greșeală ”care va bântui Americani ani de zile”.
”Noi suntem pe punctul de a face aceeași greșeală pe care am făcut-o de atâtea ori în Orientul Mijlociu în ultimii 20 de ani”, a deplâns la rândul său Ilan Goldenberg, un diplomat de rang înalt în președinția lui Barack Obama.
