Acumularea se află în proces de reumplere controlată. Revenirea treptată în exploatare are loc după aproape 12 ani în care acumularea nu a funcționat în regim normal.
„Reumplerea acumulării Leșu, după aproape 12 ani, reprezintă un moment important pentru siguranța hidrotehnică a întregii regiuni. Împreună cu polderul Sălard, Barajul Leșu este una dintre investițiile strategice realizate prin PNRR pentru reducerea riscului la inundații. Este o investiție de peste 113 milioane de lei care înseamnă mai multă siguranță în fața viiturilor, monitorizare modernă și o infrastructură adaptată provocărilor climatice.
La fel de important este faptul că, pentru prima dată, într-un proiect de reabilitare a unui baraj din România, protecția mediului nu este tratată separat, ci este integrată în investiție, prin soluții pentru conectivitatea ecologică, biodiversitate și colectarea deșeurilor”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.
Barajul Leșu revine treptat în exploatare
Barajul Leșu, amplasat pe Valea Iadului, are un rol important în atenuarea viiturilor, regularizarea debitelor și gestionarea resurselor de apă. Acumularea are un volum brut de 28,3 milioane de metri cubi.
Lucrările de reabilitare au urmărit creșterea siguranței în exploatare și au inclus intervenții asupra structurii barajului, lucrări de etanșare și drenaj, modernizarea echipamentelor hidromecanice și a infrastructurii de acces și intervenție. În același timp, sistemele de monitorizare și alarmare au fost modernizate și digitalizate.
Parametrii privind comportarea construcției, nivelurile și debitele de apă pot fi urmăriți integrat, astfel încât eventualele modificări să poată fi identificate rapid, iar deciziile operative să fie luate pe baza datelor în timp real.
Proiectul include și o componentă importantă de protecție a mediului. A fost realizat un pasaj piscicol destinat menținerii conectivității ecologice a Văii Iadului, alături de trei insule plutitoare pentru biodiversitate și sisteme de interceptare a deșeurilor și materialului plutitor. Reumplerea acumulării se realizează etapizat și sub monitorizare permanentă.
Această etapă permite verificarea comportării barajului și a sistemelor modernizate înainte de revenirea completă la regimul normal de exploatare.
Polderul Sălard, investiție strategică pentru bazinul Barcăului
Un al doilea obiectiv important finalizat prin PNRR în județul Bihor este polderul Sălard, realizat pentru reducerea riscului la inundații în bazinul râului Barcău.
Investiția, în valoare de peste 22 de milioane de lei, a inclus punerea în siguranță și modernizarea infrastructurii hidrotehnice, intervenții asupra digurilor și echipamentelor de exploatare, refacerea golirii de fund și a turnului de manevră, precum și amenajarea infrastructurii necesare accesului și intervenției.
Proiectul integrează și o componentă de digitalizare, care permite monitorizarea nivelurilor de apă și sprijină gestionarea operativă a acumulării în perioadele cu debite ridicate. În același timp, a fost amenajată o zonă umedă de aproximativ 6 hectare, iar soluțiile de monitorizare includ instrumente GIS și imagini satelitare pentru urmărirea ecosistemelor acvatice.
La nivel național, 20.716 ha de terenuri împădurite și reîmpădurite au procese-verbale finale și au fost verificate de Gărzile Forestiere, față de ținta PNRR de 18.000 ha.
Gradul de realizare a acestei ținte este de peste 115%.
Totodată, au fost realizate 13 ha de păduri urbane, ceea ce înseamnă îndeplinirea integrală a țintei asumate și au fost finalizate 109 pepiniere, cu 19 mai multe decât ținta de 90 prevăzută în PNRR.
„Am depășit cu peste 2.700 de hectare ținta asumată prin PNRR și am ajuns la 20.716 hectare împădurite sau reîmpădurite. Am realizat integral și ținta de 13 hectare de păduri urbane și am finalizat 109 pepiniere, față de 90 asumate.
Sunt rezultate concrete, obținute într-un ritm susținut, care contribuie la protejarea solului, un aer mai curat și creșterea rezilienței în fața secetei, caniculei și inundațiilor”, a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Alocarea PNRR pentru campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane, a fost de aproximativ 307 milioane de euro. Alte 50 de milioane de euro au fost alocate pentru dezvoltarea capacităților moderne de producere a materialului forestier de reproducere.
Cele mai mari suprafețe împădurite au fost realizate în județele Dolj – 3.116,7 ha, Constanța – 2.275,2 ha, Galați – 1.547 ha și Botoșani – 1.420 ha.
"În momentul de față avem o Gardă Forestieră care a scos la iveală un număr record de tăieri ilegale, chiar o să mergem în județul Brașov săptămâna aceasta, unde a fost identificat un caz cu 5.000 de arbori tăiați ilegal, într-o singură zonă.
Pentru această suprafață, dreptul de proprietate a fost reconstituit în anul 2002 în favoarea Composesoratului Ojdula.
În urma descoperirii în arhive a unor documente ce relevau faptul că cele 2.571 hectare pădure au fost expropriate cu justă și prealabilă despăgubire și nu au fost confiscate abuziv de stat în anul 1948, juriștii Ministerului Finanțelor, în anul 2018, au inițiat o acțiune în instanță pentru anularea titlurilor de proprietate.
La acest demers s-au alăturat și juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Prin Hotărârea nr. 673 din 17 septembrie 2024, Judecătoria Târgu Secuiesc a dispus anularea titlurilor de proprietate, a proceselor-verbale de punere în posesie și a cărților funciare aferente Composesoratului Ojdula.
Împotriva acestei hotărâri a fost formulat apel, însă, Tribunalul Covasna, prin Decizia nr. 123 din 19 februarie 2026, a respins apelul ca nefondat. Astfel, hotărârea Judecătoriei Târgu Secuiesc a devenit definitivă.
Prin acest demers juridic, a fost posibilă readucerea, după aproape un sfert de secol, în proprietatea publică a statului a celor 2.571 de hectare de fond forestier.
În ultimii ani, prin acțiuni susținute în instanță, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a contribuit la menținerea sau recuperarea unor suprafețe importante de fond forestier, în vederea protejării patrimoniului forestier al statului.
Romsilva a câștigat la începutul lunii un proces la Bacău pentru zeci de mii de hectare de pădure.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a obținut decizia definitivă favorabilă în dosarul având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 hectare de fond forestier, administrate de Direcția Silvică Bacău.
Prin Decizia nr. 4 din 09.02.2026, pronunțată în rejudecarea revizuirii de către Tribunalul Mureș, instanța a respins recursul și cererea de revizuire formulate de către Gheorghe Paltin Sturdza și a admis apărările Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, dispunând menținerea suprafeței de pădure în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva.
Decizia este definitivă.
Suprafața vizată, cu o valoare estimată la aproximativ 300 de milioane de euro, include trupurile de pădure Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești și face parte din fondul forestier proprietate publică a statului.
Acțiunile juridice au urmărit anularea Deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 43.227 hectare de fond forestier în favoarea lui Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiar, precum și protejarea patrimoniului forestier național, în deplină conformitate cu cadrul legal în vigoare.
Dosarul a fost instrumentat de consilierii juridici ai Romsilva, atât de la nivel central, cât și de la nivelul Direcției Silvice Bacău.
Dosar rejudecat după 20 de ani
În vara lui 2025, Tribunalul Mureș a admis cererea de revizuire formulată de juriștii Romsilva și a desființat decizia prin care erau retrocedate un total de 43.227 hectare de păduri în județul Bacău, în valoare de 300 milioane de euro.
În ianuarie 2015, fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, fostul senator Tudor Chiuariu și alte 13 persoane au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție, în dosarul retrocedării ilegale a peste 43.000 de hectare de pădure din județul Bacău.
În 9 mai 2018, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost condamnat de ICCJ la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență în dosarul retrocedărilor de păduri din Bacău.
În același dosar, fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu, acuzat de consituirea unui grup infracțional orgaizat și de spălarea banilor, a fost achitat.
