ANALIZĂ Contribuția factorilor externi sau exogeni în scumpirea prețurilor la energie, gaze și combustibili

ANALIZĂ Contribuția factorilor externi sau exogeni în scumpirea prețurilor la energie, gaze și combustibili
scris 4 mai 2018

Inflația nu mai este demult considerată un fenomen monetar de autorități, fie ele guverne, autorități de reglementare sau bănci centrale, evoluția prețurilor fiind influențată, în opinia lor, de diferiți factori, alții decât politicile salariale sau monetare, de deficite fiscale sau cvasifiscale. Ieri seara au fost indicați de către decidenți și unii dintre aceștia: prețurile la energie, gaze și combustibili. Și, cel puțin la o primă vedere statistică, au dreptate.

Ultima concluzie la care au ajuns, ieri seara, șeful principalului partid de guvernământ și cel al băncii centrale este că inflația în România (și, implicit, creșterea ROBOR) a fost cauzată de factori "externi" sau "exogeni" (termeni folosiți în comunicarea oficială de ieri seară), precum prețurile la energie, gaze și combustibili.

Veste proastă pentru șoferi: OMV Petrom și-a revizuit drastic, în creștere cu 36%, prețul mediu estimat pentru petrolul Brent în 2018 CITEȘTE ȘI Veste proastă pentru șoferi: OMV Petrom și-a revizuit drastic, în creștere cu 36%, prețul mediu estimat pentru petrolul Brent în 2018

Și, cel puțin la o primă vedere statistică, au dreptate. Prețul benzinei și motorinei, de exemplu, a crescut în ultimul an cu „ leu pe litru (aproximativ 22%). Iar un factor important a fost unul extern sau exogen: evoluția prețului internațional al petrolului, de la 45 la aproape 75 dolari pe baril. La aceasta s-a adăugat, totuși, și majorarea, în două etape, în a doua jumătate a anului trecut, a accizelor cu 48 bani/litru (36 bani/l plus TVA aferentă). Însă evident că Guvernul nu-și poate asuma nicio responsabilitate, atât timp cât, într-o analiză efectuată înaintea creșterii accizelor, Ministerul de Finanțe anticipa o majorare a prețului carburanților de doar 1,7%, și nu de peste 22%, și un impact direct asupra inflației medii care “ar putea să nu depășească 0,1 puncte procentuale”.

Șeful PSD și guvernatorul au parțial dreptate și în ceea ce privește prețul energiei electrice facturat consumatorilor finali. Majorarea de aproximativ 25% a prețului în primul trimestru față de perioada similară a anului trecut (care include tariful de furnizare, cel de transport, serviciile de sistem, certificatele verzi și contribuția de cogenerare) poate fi pusă în parte pe seama “tarifului” de furnizare, care este “recunoscut” de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în funcție de evoluția prețului de achiziție a energiei de către furnizori de pe piețele OPCOM.

ANALIZĂ Carburanții s-au scumpit cu 1 leu pe litru într-un singur an. Scumpirile pot continua CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Carburanții s-au scumpit cu 1 leu pe litru într-un singur an. Scumpirile pot continua

Potrivit unui document ANRE, prețul mediu al energiei electrice în piața centralizată pentru serviciu universal (PCSU - responsabil pentru “tarifarea” a 90% din clienții casnici, marea majoritate nefiind informați și neoptând pentru negocierea contractelor pe piața liberă) a crescut în trimestrul IV 2017 cu 34% față de trimestrul I 2017 și cu cca 45% față de trimestrul II 2017. Similar, prețul mediu piața pentru ziua următoare (PZU) în anul 2017 a fost cu aproximativ 47% mai mare decât prețul mediu din anul 2016.

Iar cauzele majorării prețurilor au fost într-adevăr în principal externe sau exogene: vremea extrem de rece din iarna trecută și cea extrem de caldă din vara trecută (nu numai în România, ci în întreaga Uniunea Europeană, ceea ce a majorat atât cererea internă, cât și cea externă). Nici vântul, respectiv energia eoliană produsă, nu prea a ajutat, pe partea de ofertă. În plus, ai mulți furnizori au fost extrem de expuși pe piața spot, fie pe PZU, fie pe piața de echilibrare, unde prețurile sunt mult mai ridicate.

Totuși, România s-a remarcat printr-o lentoare a procesului de liberalizare a prețului la energie electrică, iar ultimele 2 etape, prin care au fost eliminată componenta reglementată de 20% (pe primul semestru al anului trecut), respectiv 10% (pe cel de-al doilea semestru), s-au suprapus creșterii tarifului de furnizare (care nu reprezintă decât aproximativ 50% din factură). Astfel, de la 1 ianuarie, consumatorii casnici care nu au optat pentru un regim concurențial și au rămas în regimul parțial reglementat de ANRE au fost nevoiți să achite energia la prețul de achiziție al furnizorilor. Cei 10% consumatori casnici care au negociat contracte pe piața liberă (dar și consumatori noncasnici) nu au influențat practic cu nimic prețurile și, implicit, rata inflației, contractele lor fiind negociate pe perioade îndelungate (unul sau doi ani) la prețuri fixe.

EXCLUSIV Fără dividende la Transelectrica. Statul a luat act de impactul negativ al deciziilor Fiscului și a admis să nu ia dividende la AGA de bilanț. O portiță rămâne deschisă pentru acordarea de dividende suplimentare din rezerve CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fără dividende la Transelectrica. Statul a luat act de impactul negativ al deciziilor Fiscului și a admis să nu ia dividende la AGA de bilanț. O portiță rămâne deschisă pentru acordarea de dividende suplimentare din rezerve

În prezent, prețuri libere, nereglementate, există doar pe piața consumatorilor non-casnici și pe 10% din piața consumatorilor casnici. Chiar dacă nu mai reglementează direct prețurile, în cazul a 90% din piața consumatorilor casnici (cei care au rămas în regim reglementat), ANRE controlează indirect prețurile prin metodologia de aplicare a acestora, “recunoscând” în factură prețul de achiziție al furnizorilor. Iar ANRE a încercat, prin intervenții mai mult sau mai puțin oportune, să compenseze eliminarea tarifului reglementat (de 20%, pe primul semestru al anului trecut, respectiv 10%, pe cel de-al doilea) prin reduceri de “prețuri recunoscute” furnizorilor. Astfel, în perioada ianuarie - iunie 2017, a redus tarifele facturate consumatorilor față de cele aplicate în perioada iulie - decembrie 2016 în medie cu 1,57%. iar în perioada iulie - septembrie 2017 au crescut cu alte 8,5%. Prețurile de bursa OPCOM nu puteau fi însă ignorate la nesfârșit, așa că în perioada octombrie - decembrie 20 I 7 ANRE a avizat tarife în creștere cu 8,6% față de cele din perioada iulie - septembrie 2017, anulând practic ieftinirile efectuate în prealabil.

Și în cazul prețului final la gaze naturale plătit de consumatorii casnici, în primele luni ale acestui an a fost înregistrată o creștere cu aproximativ 8% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Mai exact, prețul reglementat de ANRE pentru Engie România a fost de 118,52 lei/MWh, în creștere cu peste 9 lei față de prețul de 109,34 lei/MWh din primele luni ale anului trecut, și de 133,93 lei/MWh în cazul E.ON Energie, în creștere cu aproximativ 10 lei/MWh față de cel reglementat pentru primul trimestru al anului trecut, de 123,98 lei/MWh.

Într-un document ANRE, reglementatorii arată că n-au nicio vină pentru evoluția prețurilor la gaze, afirmând că “în condițiile creșterii prețului de achiziție a gazelor naturale ca marfă începând cu aprilie 2017, evoluție asupra căreia ANRE nu are control, o creștere de circa 22% (73,10 lei/MWh vs. 60 lei MWh), prețul final al gazelor naturale pentru clienții casnici a crescut în medie pentru perioada aprilie 2017- martie 2018 cu circa 8%.”

Este indicată astfel liberalizarea prețului de achiziție. ANRE compară noul preț de 73,1 lei/MWh cu prețul reglementat de 60 de lei/MWh de dinainte de 1 aprilie 2017, fără referire la stadiul procesului de liberalizare.

Guvernul și BNR s-au înțeles. Mesajul lui Dragnea: Mare parte din creșterea prețurilor a fost cauzată de factori externi, fără vina Guvernului și a BNR. Va fi colaborare și un dialog permanent CITEȘTE ȘI Guvernul și BNR s-au înțeles. Mesajul lui Dragnea: Mare parte din creșterea prețurilor a fost cauzată de factori externi, fără vina Guvernului și a BNR. Va fi colaborare și un dialog permanent

Până la 1 aprilie existau 2 prețuri importante la gaze: cel reglementat (la care producătorii erau obligați să furnizeze gaze pentru consumatorii casnici) și cel de pe piața liberă (de pe Bursa Română de Mărfuri, pe care se efectuau majoritatea tranzacțiilor). Prețul reglementat era stabilit de Guvern potrivit unui calendar de liberalizare. Până la 1 aprilie 2017, ar fi trebuit să fie de 66 lei/MWh, pentru ca, de la 1 aprilie, să ajungă la 72 lei/MWh.

Majorarea de la 1 ianuarie 2016, de la 60 de lei la 66 de lei, nu a mai avut loc, astfel că prețul reglementat la finalul lunii martie 2017 era tot de 60 lei/MWh, neschimbat de mai mult de doi ani. Dacă nu ar fi intrat în vigoare OUG 64 de liberalizare a prețului la producători, după 1 aprilie, potrivit calendarului de liberalizare stabilit de Guvern, prețul ar fi trebuit să fie de 72 lei/MWh. 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
pret
benzina
motorina
gaze
energie electrica
dragnea
isărescu
anre